Studiul 6

Miercuri , 8 februarie 2012

 

Existenţa Legii în perioada de după Sinai este rareori pusă la îndoială. Scrierile Vechiului Testament sunt pline de referiri la Lege şi, deşi în general aceste referiri descriu încălcarea Legii de către israeliţi şi pedepsele pe care ei le-au suferit în consecinţă, unele texte ne vorbesc despre ataşamentul şi despre marele respect pe care îl aveau ei faţă de Lege, care cuprindea nu numai Decalogul, ci şi toate regulile şi principiile pe care Domnul li le-a dat.

8. Ce ne spun textele următoare despre Lege? Ce atitudine au oamenii faţă de ea?

Isaia 48

17. Aşa vorbeşte Domnul, Răscumpărătorul tău, Sfântul lui Israel: „Eu, Domnul Dumnezeul tău, te învăţ ce este de folos şi te călăuzesc pe calea pe care trebuie să mergi!
18. O! de ai fi luat aminte la poruncile Mele, atunci pacea ta ar fi fost ca un râu, şi fericirea ta, ca valurile mării.

Psalmul 119

69. Nişte îngâmfaţi urzesc neadevăruri împotriva mea; dar eu păzesc din toată inima mea poruncile Tale.
70. Inima lor este nesimţitoare ca grăsimea: dar eu mă desfăt în Legea Ta.
71. Este spre binele meu că m-ai smerit, ca să învăţ orânduirile Tale.
72. Mai mult preţuieşte pentru mine legea gurii Tale, decât o mie de lucruri de aur şi de argint.
97. Cât de mult iubesc Legea Ta! Toată ziua mă gândesc la ea.
98. Poruncile Tale mă fac mai înţelept decât vrăjmaşii mei, căci totdeauna le am cu mine.
99. Sunt mai învăţat decât toţi învăţătorii mei, căci mă gândesc la învăţăturile Tale.
100. Am mai multă pricepere decât bătrânii, căci păzesc poruncile Tale.
101. Îmi ţin piciorul departe de orice drum rău, ca să păzesc cuvântul Tău.
102. Nu mă depărtez de legile Tale, căci Tu mă înveţi.
103. Ce dulci sunt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele! Mai dulci decât mierea în gura mea!

Ieremia 31

33. Ci iată legământul pe care-l voi face cu casa lui Israel după zilele acelea, zice Domnul: Voi pune Legea Mea înăuntrul lor, o voi scrie în inima lor; şi Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu.

Israel a iubit Legea, dar cei care înţelegeau bine rolul ei nu au considerat niciodată că ea ar fi un mijloc de mântuire. Religia evreilor a fost dintotdeauna o religie a harului, chiar dacă oamenii cădeau dintr-o extremă în alta: fie aceea a încălcării ei făţişe şi ostentative, cum s-a întâmplat în perioada existenţei primului templu, fie aceea a legalismului extrem, cum s-a întâmplat în timpul vieţii Domnului Isus.   

Totuşi, de ce atâta dragoste faţă de Lege? Dacă prin cuvântul „Lege” înţelegem nu numai Decalogul, ci totalitatea învăţăturilor din Vechiul Testament şi în mod special cele din primele cinci cărţi ale lui Moise, atunci vom descoperi că israeliţii iubeau mesajul despre mântuire, despre har, despre răscumpărare. Ei iubeau „adevărul” aşa cum le-a fost revelat şi aşa cum îl cunoşteau cel mai bine. Nu este vorba despre un ataşament faţă de reguli, ci de un ataşament faţă de principiile şi îndrumările care, dacă erau respectate, le-ar fi deschis calea spre multe binecuvântări şi făgăduinţe, întrucât, prin ele, Dumnezeu le urmărea binele şi prosperitatea.   

S-a schimbat cumva situaţia în zilele noastre?  

Gândeşte-te la toate binecuvântările pe care ni le-a Domnul ca popor. Cum putem trăi într-o mai mare ascultare de lumina primită?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO