Studiul 8

Duminică , 14 august 2011

1. Ce idee comună găsim în Gen. 6,5; Ier. 17,5; Ioan 2,25 şi Rom. 3,9-12? De ce este important să nu uităm niciodată acest lucru? Ce lucruri sau obiceiuri din societatea noastră ne determină să uităm acest adevăr fundamental?

Geneza 6

5. Domnul a văzut că răutatea omului era mare pe pământ şi că toate întocmirile gândurilor din inima lui erau îndreptate în fiecare zi numai spre rău.

Ieremia 17

5. Aşa vorbeşte Domnul: „Blestemat să fie omul care se încrede în om, care se sprijină pe un muritor şi îşi abate inima de la Domnul!

Ioan 2

25. Şi n-avea trebuinţă să-I facă cineva mărturisiri despre niciun om, fiindcă El însuşi ştia ce este în om.

Romani 3

9. Ce urmează atunci? Suntem noi mai buni decât ei? Nicidecum. Fiindcă am dovedit că toţi, fie iudei, fie greci, sunt sub păcat,
10. după cum este scris: „Nu este niciun om neprihănit, niciunul măcar.
11. Nu este niciunul care să aibă pricepere. Nu este niciunul care să caute cu tot dinadinsul pe Dumnezeu.
12. Toţi s-au abătut şi au ajuns nişte netrebnici. Nu este niciunul care să facă binele, niciunul măcar.

În toată Biblia, găsim avertizarea că inima omului este înşelătoare; că oamenii sunt corupţi, că nu ar trebui să privim la alţii şi că nimeni nu este imun la rău. Numai câteva personaje biblice sunt descrise ca fiind fără pată din punct de vedere moral.

Nu numai Scriptura ne dovedeşte că omul este corupt. Istoria, ziarele şi ştirile zilnice, viaţa de familie chiar şi inimile noastre ne arată cât de decăzuţi sunt oamenii din punct de vedere moral. Dacă o fiinţă desăvârşită ca Lucifer a ales răul, deşi trăia în atmosfera desăvârşită a cerului, dacă alte fiinţe desăvârşite, ca Adam şi Eva, au ales răul, deşi trăiau în atmosfera desăvârşită a Edenului, atunci ce putem spune despre noi? Ne-am născut cu o fire coruptă şi decăzută şi purtăm firea aceasta cu noi într-o atmosferă decăzută şi coruptă. Nu este de mirare că răul are atât de uşor acces la sufletul nostru. Este întipărit în genele noastre!

Trebuie totuşi să fim atenţi cum definim „răul”. Unele lucruri sunt în mod evident rele, atât de rele, încât oricine – fie că e credincios sau nu – le poate identifica cu uşurinţă. Există însă şi alte forme ale răului, mai puţin evidente. Lucrurile pe care societatea, cultura sau oamenii în general le acceptă ca fiind normale, obişnuite sau pe care le iau ca pe un „dat”, pot fi condamnate de Biblie ca fiind greşite, păcătoase şi rele.

2. Compară Deut. 12,8 cu Deut. 13,18. Ce distincţie importantă se face aici? De ce este atât de important să facem această distincţie?

Deuteronomul 12

8. Să nu faceţi, dar, cum facem noi acum aici, unde fiecare face ce-i place,

Deuteronomul 13

18. dacă vei asculta de glasul Domnului Dumnezeului tău păzind toate poruncile Lui pe care ţi le dau astăzi şi făcând ce este plăcut înaintea Domnului Dumnezeului tău.

Ce lucruri sunt condamnate de Biblie, dar acceptate de societatea în care trăim? Cât de mult ai fost influenţat de societate în această privinţă? Dar biserica ta? Ce lucruri condamnate de Scriptură nu sunt privite cu seriozitate de biserica ta, ca urmare a influenţei societăţii?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO