Cei mai mulţi dintre noi dorim să fim oameni importanţi. Ne place să ne lăudăm că ne-am întâlnit cu un şef de stat, cu un membru al parlamentului sau cu o persoană celebră. Când cunoaştem o persoană importantă sau când prietenii noştri cunosc o persoană importantă, ne simţim de parcă am avea deasupra capului o aură. Dorinţa de a urca pe scara socială pare a fi o aspiraţie normală a oamenilor de pretutindeni. Nici ucenicii lui Isus nu au făcut excepţie.

4. Ce îi făcea pe ucenici să creadă că, dacă Îl vor urma pe Isus, vor dobândi un alt statut social? Ce le-a spus Isus despre aceasta? Mat. 20,20-23; Marcu 10,35-41. Ce personaj din Biblie vă vine în minte când citiţi aceste pasaje?

Matei, 20
20 Atunci mama fiilor lui Zebedei s-a apropiat de Isus împreună cu fiii ei, şi I s-a închinat, vrând să-I facă o cerere.
21 El a întrebat-o: „Ce vrei?” „Porunceşte”, I-a zis ea, „ca, în Împărăţia Ta aceşti doi fii ai mei să şadă unul la dreapta şi altul la stânga Ta.”
22 Drept răspuns Isus a zis: „Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi voi să beţi paharul pe care am să-l beau Eu, şi să fiţi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu?” „Putem”, I-au zis ei.
23 Şi El le-a răspuns: „Este adevărat că veţi bea paharul Meu, şi veţi fi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu: dar a şedea la dreapta şi la stânga Mea, nu atârnă de Mine s-o dau, ci este păstrată pentru aceia pentru care a fost pregătită de Tatăl Meu.”

Marcu, 10
35 Fiii lui Zebedei, Iacov şi Ioan, au venit la Isus şi I-au zis: „Învăţătorule, am vrea să ne faci ce-Ţi vom cere.”
36 El le-a zis: „Ce voiţi să vă fac?”
37 „Dă-ne”, I-au zis ei, „să şedem unul la dreapta Ta şi altul la stânga Ta, când vei fi îmbrăcat în slava Ta.”
38 Isus le-a răspuns: „Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi voi să beţi paharul, pe care am să-l beau Eu, sau să fiţi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu?”
39 „Putem”, au zis ei. Şi Isus le-a răspuns: „Este adevărat că paharul pe care-l voi bea Eu, îl veţi bea, şi cu botezul cu care voi fi botezat Eu, veţi fi botezaţi;
40 dar cinstea de a şedea la dreapta sau la stânga Mea, nu atârnă de Mine s-o dau, ci ea este numai pentru aceia pentru care a fost pregătită.”
41 Cei zece, când au auzit lucrul acesta, au început să se mânie pe Iacov şi pe Ioan.

________________________________________________________________________________________________

Isus nu le-a promis ucenicilor Săi prosperitate materială sau un statut social mai înalt. Dimpotrivă, El i-a pregătit pentru o cu totul altă realitate: a alege să-L urmezi înseamnă să fii dispus să plăteşti un preţ pentru aceasta.

5. Citeşte Marcu 8,31-38. Ce ni se spune aici despre preţul uceniciei?

Marcu, 8
31 Atunci a început să-i înveţe că Fiul omului trebuie să pătimească mult, să fie tăgăduit de bătrâni, de preoţii cei mai de seamă şi de cărturari, să fie omorât, şi după trei zile să învie.
32 Le spunea lucrurile acestea pe faţă. Petru însă L-a luat de o parte, şi a început să-L mustre.
33 Dar Isus S-a întors şi S-a uitat la ucenicii Săi, a mustrat pe Petru, şi i-a zis: „Înapoia Mea, Satano! Fiindcă tu nu te gândeşti la lucrurile lui Dumnezeu, ci la lucrurile oamenilor.”
34 Apoi a chemat la El norodul împreună cu ucenicii Săi, şi le-a zis: „Dacă voieşte cineva să vină după Mine, să se lepede de sine însuşi, să-şi ia crucea, şi să Mă urmeze.
35 Căci oricine va vrea să-şi scape viaţa, o va pierde; dar oricine îşi va pierde viaţa din pricina Mea şi din pricina Evangheliei, o va mântui.
36 Şi ce foloseşte unui om să câştige toată lumea, dacă îşi pierde sufletul?
37 Sau ce va da un om în schimb pentru sufletul său?
38 Pentru că de oricine se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, în acest neam preacurvar şi păcătos, Se va ruşina şi Fiul omului, când va veni în slava Tatălui Său împreună cu sfinţii îngeri.”

În renumita carte Preţul uceniciei, Dietrich Bonhoeffer, tânărul teolog german martirizat de nazişti în 1945, subliniază că harul divin nu este ieftin şi că a-L urma pe Hristos nu este un lucru uşor. Acest act presupune în mod inevitabil suferinţă. Hristos a spus că „trebuie să pătimească” şi la fel trebuie să pătimim şi noi. Dacă vrem să fim una cu El în viaţă, trebuie să fim una cu El în suferinţă şi în moarte. „A îndura crucea nu este o tragedie; suferinţa este rodul loialităţii exclusive faţă de Isus Hristos. Când vine, ea nu este o întâmplare, ci o necesitate. … Numai un om… consacrat în întregime uceniciei poate înţelege semnificaţia crucii. Crucea este acolo dintotdeauna, iar el trebuie doar să o ridice; nu trebuie să plece în căutarea ei, nu trebuie să caute suferinţa în mod intenţionat. Isus spune că fiecare creştin are o cruce care îl aşteaptă, o cruce care i-a fost rânduită şi hotărâtă de Dumnezeu.” – Dietrich Bonhoeffer, The Cost of Discipleship, (New York: The MacMillan Company, 1965), pag. 98

Care este crucea pe care ţi-a dat Dumnezeu s-o porţi? Ce ai sacrificat pentru a-L urma pe Isus? Dacă răspunsul tău este „nimic”, poate este cazul să cercetezi cu atenţie cât de îndeaproape Îl urmezi pe Învăţătorul.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO