ÎMPĂRAT ÎN NEPRIHĂNIRE
În vremea Lui, Iuda va fi mântuit și Israel va avea liniște în locuința lui; și iată Numele pe care I-l vor da: „Domnul, Neprihănirea noastră!”
Ieremia 23:6
Ascultă ediția audio aici.
Tablourile fascinante din cartea lui Isaia ilustrând slava lui Mesia făceau obiectul studiului său zi și noapte: Odrasla din rădăcina lui Isai, un Împărat care va domni „cu dreptate și va hotărî cu nepărtinire asupra nenorociților țării”, „un loc de scăpare împotriva furtunii (…); umbra unei stânci mari într-un pământ ars de sete”; națiunea lui Israel nu va mai fi numită „Părăsită”, nici pământul său „un pustiu”, ci Domnul o va numi „Plăcerea Mea”, iar pământul său, „Beula” (Isaia 11:4; 23:2; 62:4). Inima singuraticului exilat era plină de această viziune glorioasă.
El Îl privea pe Împărat în frumusețea Lui și uita de sine. El admira maiestatea sfințeniei și se simțea fără putere și nedemn. Era gata să alerge ca trimis al Cerului, fără să se teamă de vreun om, pentru că privise la Cel Divin. Putea să stea drept și fără teamă în fața monarhilor pământului pentru că se plecase înaintea Împăratului împăraților.
Ioan n-a înțeles în totalitate natura Împărăției lui Mesia. El aștepta ca Israel să fie eliberat din mâna dușmanilor lui naționali, dar marele obiect al speranței lui era venirea Împăratului în neprihănire și întemeierea lui Israel ca popor sfânt. Așa credea el că avea să se împlinească profeția rostită la nașterea lui: „Își aduce aminte de legământul Lui cel sfânt (…) că, după ce ne va izbăvi din mâna vrăjmașilor noștri, ne va îngădui să-I slujim fără frică, (…) în sfințenie și neprihănire, în toate zilele vieții noastre” (Luca 1:72,74,75).
El își vedea poporul înșelat, mulțumit de sine și dormind în păcate. El își dorea fierbinte să-l trezească la o viață mai sfântă. Mesajul pe care i-l dăduse Dumnezeu de transmis era menit să-i trezească pe evrei din letargia lor și să-i facă să tremure din cauza marii lor păcătoșenii. Înainte ca sămânța Evangheliei să poată fi semănată, solul inimii trebuia desțelenit. Înainte să caute vindecare la Isus, ei trebuiau să fie treziți cu privire la pericolul adus de rănile păcatului. (Hristos, Lumina lumii/Viața lui Iisus, pp. 103, 104)
Felul în care Îl privesc pe Isus îmi modifică modul de a-i vedea pe oamenii din jur? Cum îmi schimbă dorința de a-L servi pe Hristos?
Gândul de dimineață a fost preluat de pe devotionale.ro.
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO