Ezechiel 46
EZECHIEL 46
1. Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Poarta curții dinăuntru, dinspre răsărit, va rămâne închisă în cele șase zile de lucru, dar se va deschide în ziua Sabatului și va fi deschisă și în ziua lunii noi.
2. Domnitorul va intra pe drumul care dă în tinda porții de afară și va sta lângă ușorii porții. Apoi, preoții vor aduce arderea-de-tot și jertfele lui de mulțumire. El se va închina pe pragul porții, apoi va ieși iarăși afară și poarta nu se va închide până seara.
3. Poporul țării se va închina și el înaintea Domnului la intrarea acestei porți în zilele de Sabat și la lunile noi.
4. Arderea-de-tot pe care o va aduce Domnului domnitorul în ziua Sabatului va fi de șase miei fără cusur și un berbec fără cusur,
5. iar darul lui de mâncare va fi o efă de berbec și un dar de bunăvoie pentru miei, cu un hin de untdelemn de fiecare efă.
6. În ziua lunii noi va da un vițel fără cusur, șase miei și un berbec, toți fără cusur.
7. Și darul lui de mâncare va fi de o efă pentru vițel, o efă pentru berbec și cât va voi pentru miei, cu un hin de untdelemn de fiecare efă.
8. Când va intra, domnitorul va intra pe drumul din tinda porții și va ieși pe același drum.
9. Dar, când va veni poporul țării înaintea Domnului la sărbători, cel ce va intra pe poarta de miazănoapte ca să se închine va ieși pe poarta de miazăzi, iar cel ce va intra pe poarta de miazăzi va ieși pe poarta de miazănoapte; nu trebuie să se întoarcă pe aceeași poartă pe care vor intra, ci vor ieși drept înainte pe cealaltă.
10. Domnitorul va intra cu ei când vor intra și vor ieși împreună când vor ieși.
11. La sărbători și la praznice, darul de mâncare va fi de o efă pentru vițel, o efă pentru berbec și cât va voi pentru miei, împreună cu un hin de untdelemn de fiecare efă.
12. Dacă însă domnitorul aduce Domnului o ardere-de-tot de bunăvoie sau o jertfă de mulțumire de bunăvoie, îi vor deschide poarta dinspre răsărit și el își va aduce arderea-de-tot și jertfa de mulțumire așa cum le aduce în ziua Sabatului; apoi va ieși afară și, după ce va ieși, vor închide iarăși poarta.
13. În fiecare zi vei aduce Domnului ca ardere-de-tot un miel de un an fără cusur; pe acesta îl vei aduce în fiecare dimineață.
14. Vei mai adăuga la el ca dar de mâncare, în fiecare dimineață, a șasea parte dintr-o efă și a treia parte dintr-un hin de untdelemn, pentru stropirea florii de făină. Acesta este darul de mâncare de adus Domnului; aceasta este o lege veșnică, pentru totdeauna!
15. În fiecare dimineață vor aduce astfel mielul și darul de mâncare împreună cu untdelemnul, ca o ardere-de-tot veșnică.»
16. Așa vorbește Domnul Dumnezeu: «Dacă domnitorul dă unuia din fiii săi un dar luat din moștenirea sa, darul acesta va rămâne al fiilor săi, ca moșia lor prin drept de moștenire.
17. Dar, dacă dă unuia din slujitorii lui un dar luat din moștenirea lui, darul acela va fi al lui până în anul slobozeniei, apoi se va întoarce înapoi domnitorului; numai fiii lui vor stăpâni ce le va da din moștenirea lui.
18. Domnitorul nu va lua nimic din moștenirea poporului, nu-l va despuia de moșiile lui. Ci, ce va da de moștenire fiilor săi, va lua din ce are el, pentru ca niciunul din poporul Meu să nu fie îndepărtat din moșia lui!»’”
19. M-a dus, pe intrarea de lângă poartă, în odăile sfinte rânduite preoților și care se află spre miazănoapte. Și iată că în fund era un loc, înspre apus.
20. El mi-a zis: „Acesta este locul unde vor fierbe preoții carnea de la jertfele pentru vină și pentru ispășire și unde vor coace darurile de mâncare, ca să se ferească să le ducă în curtea de afară și să sfințească astfel poporul prin ele.”
21. M-a dus apoi în curtea de afară și m-a făcut să trec pe lângă cele patru colțuri ale curții. Și iată că era o curte la fiecare colț al curții.
22. Și în cele patru colțuri ale curții erau niște curți despărțite, lungi de patruzeci de coți și late de treizeci; câteșipatru aveau aceeași măsură și erau în colțuri.
23. Câteșipatru erau înconjurate cu un zid și la picioarele zidului de jur împrejur erau niște vetre pentru gătit.
24. El mi-a zis: „Acestea sunt bucătăriile unde vor fierbe slujitorii casei carnea de la jertfele aduse de popor.”
