Reconfirmarea sistemului de jertfe
În vremea în care Domnul a rostit cu voce tare Cele Zece Porunci pe Muntele Sinai (Exod 20) şi a poruncit construirea Sanctuarului (Exod 25), tinerii din această generaţie erau copii . Acum , Dumnezeu alege să sublinieze din nou importanţa sistemului de jertfe .
Numeri 28,1-8 conţine descrierea arderii de tot „zilnice” sau „necurmate” , care prevedea să fie adus ca jertfă câte un miel dimineaţa şi unul seara. Se avea grijă ca jertfa aceasta să ardă neîncetat (Lev.6,9.13). Arderea de tot reprezenta partea cea mai importantă a serviciilor de la Sanctuar . Ea avea prioritate asupra tuturor celorlalte jertfe şi era esenţială în sistemul de închinare al lui Israel . Jertfa aceasta simboliza dispoziţia neîncetată a lui Dumnezeu de a-i ierta pe păcătoşi şi de a-i primi prin Răscumpărătorul prefigurat prin jertfă .
Numeri, 28
1 Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:
2 „Porunceşte copiilor lui Israel, şi spune-le: ,Să aveţi grijă să-Mi aduceţi la vremea hotărâtă, darul Meu de mâncare, hrana jertfelor Mele mistuite de foc, care Îmi sunt de un plăcut miros.’
3 Să le spui: ,Iată jertfa mistuită de foc pe care o veţi aduce Domnului: în fiecare zi, câte doi miei de un an fără cusur, ca ardere de tot necurmată.
4 Să aduci un miel dimineaţa, şi celălalt miel seara;
5 iar, ca dar de mâncare, să aduci a zecea parte dintr-o efă de floarea făinii, frământată într-un sfert de hin de untdelemn de măsline sfărâmate.
6 Aceasta este arderea de tot necurmată, care a fost adusă la muntele Sinai; o jertfă mistuită de foc, de un miros plăcut Domnului.
7 Jertfa de băutură să fie de un sfert de hin pentru fiecare miel; jertfa de băutură de vin s-o faci Domnului în locul sfânt.
8 Al doilea miel să-l aduci seara, ca un dar de mâncare şi o jertfă de băutură ca cele de dimineaţă; aceasta este o jertfă mistuită prin foc, de un miros plăcut Domnului.
Leviticul, 6
9 „Dă următoarea poruncă lui Aaron şi fiilor săi, şi zi: „Iată legea arderii de tot. Arderea de tot să rămână pe vatra altarului toată noaptea până dimineaţa, şi în felul acesta focul să ardă pe altar.
13 Focul să ardă necurmat pe altar şi să nu se stingă deloc.
4. Ce ni se spune în Romani 5 despre suficienţa şi desăvârşirea jertfei aduse de Domnul Hristos pentru noi ?
Romani, 5
1 Deci, fiindcă suntem socotiţi neprihăniţi, prin credinţă, avem (Sau: Să avem.) pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos.
2 Lui Îi datorăm faptul că, prin credinţă, am intrat în această stare de har, în care suntem; şi ne bucurăm în nădejdea slavei lui Dumnezeu.
3 Ba mai mult, ne bucurăm chiar şi în necazurile noastre; căci ştim că necazul aduce răbdare,
4 răbdarea aduce biruinţă în încercare, iar biruinţa aceasta aduce nădejdea.
5 Însă nădejdea aceasta nu înşeală, pentru că dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt, care ne-a fost dat.
6 Căci, pe când eram noi încă fără putere, Hristos, la vremea cuvenită a murit pentru cei nelegiuiţi.
7 Pentru un om neprihănit cu greu ar muri cineva; dar pentru binefăcătorul lui, poate că s-ar găsi cineva să moară.
8 Dar Dumnezeu Îşi arată dragostea faţă de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoşi, Hristos a murit pentru noi.
9 Deci, cu atât mai mult acum, când suntem socotiţi neprihăniţi, prin sângele Lui, vom fi mântuiţi prin El de mânia lui Dumnezeu.
10 Căci, dacă atunci când eram vrăjmaşi, am fost împăcaţi cu Dumnezeu, prin moartea Fiului Său, cu mult mai mult acum, când suntem împăcaţi cu El, vom fi mântuiţi prin viaţa Lui.
11 Şi nu numai atât, dar ne şi bucurăm în Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos, prin care am căpătat împăcarea.
12 De aceea, după cum printr-un singur om a intrat păcatul în lume, şi prin păcat a intrat moartea, şi astfel moartea a trecut asupra tuturor oamenilor, din pricină că toţi au păcătuit…
13 (Căci înainte de Lege păcatul era în lume. Dar păcatul nu este ţinut în seamă câtă vreme nu este o lege.
14 Totuşi moartea a domnit, de la Adam până la Moise, chiar peste cei ce nu păcătuiseră printr-o călcare de lege asemănătoare cu a lui Adam, care este o icoană preînchipuitoare a Celui ce avea să vină.
15 Dar cu darul fără plată nu este ca şi cu greşeala; căci, dacă prin greşeala unuia singur, cei mulţi au fost loviţi cu moartea, apoi cu mult mai mult harul lui Dumnezeu şi darul, pe care ni l-a făcut harul acesta într-un singur om, adică în Isus Hristos, s-au dat din belşug celor mulţi.
16 Şi darul fără plată nu vine ca printr-acel unul care a păcătuit; căci judecata venită de la unul, a adus osânda; dar darul fără plată venit în urma multor greşeli a adus o hotărâre de iertare.
17 Dacă deci, prin greşeala unuia singur, moartea a domnit prin el singur, cu mult mai mult cei ce primesc, în toată plinătatea, harul şi darul neprihănirii, vor domni în viaţă prin acel unul singur, care este Isus Hristos!)
18 …Astfel dar, după cum printr-o singură greşeală, a venit o osândă, care a lovit pe toţi oamenii, tot aşa, printr-o singură hotărâre de iertare a venit pentru toţi oamenii o hotărâre de neprihănire care dă viaţa.
19 Căci, după cum prin neascultarea unui singur om, cei mulţi au fost făcuţi păcătoşi, tot aşa, prin ascultarea unui singur om, cei mulţi vor fi făcuţi neprihăniţi.
20 Ba încă şi Legea a venit pentru ca să se înmulţească greşeala; dar unde s-a înmulţit păcatul, acolo harul s-a înmulţit şi mai mult;
21 pentru ca, după cum păcatul a stăpânit dând moartea, tot aşa şi harul să stăpânească dând neprihănirea, ca să dea viaţa veşnică, prin Isus Hristos, Domnul nostru.
În ziua de Sabat , pe lângă jertfa necurmată , era adusă o jertfă specială : doi miei dimineaţa şi doi miei seara (Num.28,9.19). După aceea , sunt prezentate în mod detaliat jertfele aduse la lună nouă şi la sărbători : Paştele , Cincizecimea (Sărbătoarea Săptămânilor ), Sărbătoaea trâmbiţelor , Ziua Ispăşirii şi Sărbătoarea corturilor (Num.28,29).
Numeri, 28
9 În ziua Sabatului, să aduceţi doi miei de un an fără cusur, şi ca dar de mâncare, două zecimi de efă din floarea făinii, frământată cu untdelemn, împreună cu jertfa de băutură.
19 Să aduceţi ca ardere de tot Domnului o jertfă mistuită de foc: doi viţei, un berbec, şi şapte miei de un an fără cusur.
29 şi o zecime pentru fiecare din cei şapte miei.
” Unii se întreabă de ce a cerut Dumnezeu atât de multe jertfe şi de ce a rânduit El jertfirea atâtor victime însângerate în sistemul iudaic .
Fiecare victimă jertfită era un simbol al lui Hristos , lecţie care era întipărită în minte şi în inimă printr-un ceremonial deosebit de solemn şi sacru şi care era explicată clar de preoţi . Jertfele au fost stabilite în mod direct de Dumnezeu Însuşi pentru a prezenta acest adevăr mare şi însemnat : numai prin sângele lui Hristos există iertare de păcat .” – Ellen G.White , Selected Messages , cartea 1 , pag.107.
De ce este atât de important să ne bizuim numai pe meritele şi pe neprihănirea Domnului Hristos şi nu pe puterea noastră ? Ce se întâmplă dacă ne încredem în puterea noastră , ca şi cum am fi suficienţi de buni , ca să merităm sau să ne câştigăm mântuirea ?