[vineri, 5 septembrie]

 

 

Suplimentar: Ellen G. White, „Patriarhi și profeți”, cap. 30

 

Cortul era un loc special unde se făcea ispășirea pentru păcatele mărturisite ale poporului lui Dumnezeu. Era locul în care, într-adevăr, întregul plan de mântuire fusese revelat, și încă în detaliu, copiilor lui Israel în timp ce se aflau în pustiu. Îndreptățirea, sfințirea și judecata erau toate învățate acolo. Fiecare jertfă animală arăta spre moartea Domnului Isus, spre iertarea păcatelor și, în cele din urmă, spre ștergerea acestora. Și, de asemenea, alături de jertfe era prezentă legea lui Dumnezeu, standardul de neprihănire.

 

„Legea lui Dumnezeu, cuprinsă în chivot, era marea regulă a neprihănirii și a judecății. Legea îl condamna la moarte pe cel ce o călca, dar deasupra legii era tronul milei, pe care se manifesta prezența lui Dumnezeu și de unde, în virtutea ispășirii, păcătosului care se pocăia îi era acordată iertarea. Astfel, în lucrarea Domnului Hristos pentru mântuirea noastră, simbolizată prin serviciul de la sanctuar, «bunătatea și credincioșia se întâlnesc, dreptatea și pacea se sărută» (Psalmii 85:10)” (Ellen G. White, „Patriarhi și profeți”, p. 349).

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO