[luni, 28 septembrie] Intrusul
Pentru mulți învățători, una dintre cele mai mari bucurii este organizarea clasei: avizierul, materialele didactice și amenajarea sălii. În viziunea lui Dumnezeu cu privire la „sala de clasă”, vedem grija pe care a avut-o în pregătirea unui cadru de învățare pentru Adam și Eva. El a dorit ca ei să fie înconjurați de frumusețe. Cu siguranță că fiecare floare, pasăre, animal și pom le ofereau ocazii de a învăța mai mult despre lume și Creatorul ei și al lor.
Dar între Geneza 2 și Geneza 3 apare o schimbare bruscă. Am făcut inventarul la toate lucrurile bune pe care le-a creat Dumnezeu cu intenția cea mai bună. În Geneza 3:1 vedem că Dumnezeu a asigurat libertatea voinței. Prezența șarpelui ca fiind „cel mai șiret dintre toate fiarele pământului” aduce o schimbare a limbajului, care cuprindea expresii ca „foarte bune” sau „nu le era rușine” și „plăcut”. Odată cu apariția șarpelui, este introdus un element negativ în ceea ce până acum a fost doar desăvârșire.
Geneza Îl prezintă pe Dumnezeu ca fiind opusul lui „șiret”, „viclean”. Dumnezeu este categoric cu privire la așteptările pe care le are de la perechea din grădină. Noi știm din porunca Sa (Geneza 2:16,17) că a stabilit o regulă de bază pe care ei trebuiau să o respecte: să nu mănânce din pomul oprit.
Indiferent de celelalte aspecte pe care le putem observa în această relatare, un lucru iese în evidență: Adam și Eva au fost creați ca ființe morale libere, în stare să aleagă între supunere și neascultare, putem vedea realitatea liberului-arbitru uman exact de la început, într-o lume necăzută în păcat.
2. Ce îi spune șarpele Evei? Cum percepe Eva pomul cunoștinței binelui și răului ulterior? Analizează descrierile pe care le fac cei doi pomului.
Geneza 3:1-6
„Şarpele era mai şiret decât toate fiarele câmpului, pe care Domnul Dumnezeu le făcuse. El i-a spus femeii: A zis oare Dumnezeu: „Să nu mâncaţi din orice pom din grădină.“? 2 Putem să mâncăm din rodul pomilor din grădină, i-a răspuns femeia şarpelui, 3 dar Dumnezeu a zis: „Să nu mâncaţi din rodul pomului care este în mijlocul grădinii; nici să nu-l atingeţi, pentru că veţi muri negreşit!“ 4 Dar şarpele i-a zis femeii: Nu veţi muri nicidecum! 5 Dimpotrivă, Dumnezeu ştie că, atunci când veţi mânca din el, vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul. 6 Când a văzut că rodul pomului era bun de mâncat, plăcut la înfăţişare şi de dorit să facă pe cineva înţelept, femeia a luat din rodul lui şi a mâncat; i-a dat şi soţului ei, care era cu ea, şi a mâncat şi el”.
Domnul îi spusese lui Adam că, dacă va mânca din pom, va muri „negreșit” (Geneza 2:17). Când repetă porunca (Geneza 3:3), Eva nu exprimă același lucru la fel de accentuat și omite cuvântul „negreșit”. În răspunsul său, șarpele folosește cuvântul omis de Eva, dar într-o afirmație în contradicție absolută cu ceea ce spusese Dumnezeu. Se pare că, deși fusese învățată de Dumnezeu în grădină, Eva nu a luat în serios ce învățase, lucru care se vede din cuvintele pe care le-a folosit.
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
