„Înaintea feţei Tale sunt bucurii nespuse, şi desfătări veşnice în dreapta Ta” Psalmul 16:11

Ne dăm seama că aceia care nu s-ar simţi fericiţi în ceruri nici nu vor ajunge acolo. Unul dintre adevărurile cele mai minunate despre ceruri este că oamenii de acolo vor fi fericiţi. V-aţi gândit vreodată ce face din cer un loc atât de fericât?

Sunt sigur că băieţii şi fetele vor găsi acolo destul timp pentru joacă. Sunt sigur că ei vor găsi plăceri nespuse în a se juca cu toate animalele de acolo. Va fi un lucru nemaipomenit pentru copii, şi chiar pentru noi cei mai în vârstă, să putem zbura fără să trebuiască să ne urcăm într-un avion. Ce plăcut va fi să pluteşti la fel cum pluteşti cu Deltaplanul fără să ai nevoie de un Deltaplan, sau să sări cum ai sări cu paraşuta fără să ai nevoie de o paraşută! Probabil că unora le va place să se scufunde în râul vieţii fără să aibă nevoie de tot echipamentul greoi de care este nevoie astăzi pentru scufundări. Şi de fapt toate posibilităţile de călătorie vor fi nelimitate.

Dar fericirea cea mai mare în ceruri nu va veni din lucruri ca acestea. Să luăm aminte la cele scrise în Calea către Hristos, pagina 77: „Spiritul dragostei pline de sacrificiu al lui Hristos este spiritul care caracterizează întreg cerul şi care constituie esenţa fericirii de acolo.” Motivul pentru care oamenii sunt fericiţi în ceruri este pentru că ei sunt angajaţi în slujirea altora. Şi acesta este secretul fericirii şi aici pe pământ.

Persoana cea mai fericită din lume este aceea a cărei viaţă este dedicată altora, şi persoana care se află în starea cea mai mizerabilă pe această lume este aceea care se îngrijeşte în cea mai mare măsură numai de ea însăşi. Acela al cărui interes principal în viaţă este să născocească ce să mai facă pentru a câştiga cât mai mult, pentru a avea cât mai multe plăceri, este un om mizerabil de nefericât. Dacă vei merge la un loc de distracţii, şi vei privi cu atenţie feţele celor ce stau acolo, aşteptând la coadă ca să „se distreze” vei vedea că cei mai mulţi dintre ei arată destul de nefericiţi. Şi copilul care nu mai poate dormi toată noaptea dinaintea zilei în care urmează să meargă la un loc de distracţie, va fi întotdeauna posac pe drumul înapoi spre casă.

Dacă tânjeşti după fericire, distracţie şi bucurie, ceea ce ai de făcut este să slujeşti, să împărtăşeşti, să încerci să aduci fericire acelora din jurul tău. Aceasta este sursa adevăratei bucurii în viaţa aceasta, şi în viaţa viitoare.

Acest articol face parte din cartea „Nici o zi fără Isus” de Morris Venden

 

Gândul de dimineață a fost preluat de pe devotionale.ro.