[luni, 1 ianuarie] Cine au fost psalmiștii

 

 

Regele David, al cărui nume apare în titlurile celor mai mulți psalmi, a fost activ în organizarea vieții liturgice a lui Israel. Este numit „cântărețul plăcut al lui Israel” (2 Samuel 23:1). Noul Testament îl atestă pe David ca autor al mai multor psalmi (Matei 22:43-45; Faptele 2:25-29,34,35; 4:25; Romani 4:6-8). Numeroși psalmi au fost compuși de muzicienii de la templu, care erau și leviți: de exemplu, Psalmii 50;  73 – 83, de către Asaf; Psalmii 42; 44 – 49; 84; 85; 87 și 88, de către fiii lui Core; Psalmul 88 de către Heman Ezrahitul și Psalmul 89 de către Etan Ezrahitul. În afară de ei, au mai scris câțiva psalmi Solomon (Psalmii 72 și 127) și Moise (Psalmul 90).

 

2. Citește Psalmii 25:1-5; 42:1; 75:1; 77:1; 84;1,2; 88:1-3 și 89:1. Prin ce experiențe treceau autorii lor?

 

Psalmii 25:1-5

„1 La Tine, Doamne, îmi înalţ sufletul. 2 În Tine, Dumnezeule, mă încred: să nu fiu dat de ruşine, ca să nu se bucure vrăjmaşii mei de mine! 3 Da, toţi cei ce nădăjduiesc în Tine nu vor fi daţi de ruşine, ci de ruşine vor fi daţi cei ce Te părăsesc fără temei. 4 Arată-mi, Doamne, căile Tale şi învaţă-mă cărările Tale.5 Povăţuieşte-mă în adevărul Tău şi învaţă-mă, căci Tu eşti Dumnezeul mântuirii mele, Tu eşti totdeauna nădejdea mea!”

 

Psalmii  42:1

„Cum doreşte un cerb izvoarele de apă, aşa Te doreşte sufletul meu pe Tine, Dumnezeule!”

 

Psalmii  75:1

„Te lăudăm, Dumnezeule, Te lăudăm; noi, care chemăm Numele Tău, vestim minunile Tale!”

 

Psalmii  77:1

„Te lăudăm, Dumnezeule, Te lăudăm; noi, care chemăm Numele Tău, vestim minunile Tale!”

 

Psalmii  84:1,2

„1 Cât de plăcute sunt locaşurile Tale, Doamne al oştirilor! 2 Sufletul meu suspină şi tânjeşte de dor după curţile Domnului, inima şi carnea mea strigă către Dumnezeul cel viu!”

 

Psalmii  88:1-3

„1 Doamne, Dumnezeul mântuirii mele! Zi şi noapte strig înaintea Ta! 2 S-ajungă rugăciunea mea înaintea Ta! Ia aminte la cererile mele, 3 căci mi s-a săturat sufletul de rele şi mi se apropie viaţa de Locuinţa morţilor”.

 

Psalmii  89:1

„Voi cânta totdeauna îndurările Domnului: voi spune din neam în neam, cu gura mea, credincioşia Ta”.

 

Duhul Sfânt i-a inspirat pe psalmiști și le-a folosit talentele în slujba lui Dumnezeu și a comunității lor de credință. Psalmiștii erau oameni pe deplin consacrați și cu o credință profundă, dar predispuși la descurajări și ispite, la fel ca noi. Deși scriși cu ceva vreme în urmă, psalmii reflectă cu siguranță o parte din experiențele noastre de astăzi. „S-ajungă rugăciunea mea înaintea Ta! Ia aminte la cererile mele, căci mi s-a săturat sufletul de rele şi mi se apropie viaţa de Locuinţa morţilor” (Psalmii 88:2,3). Acesta este un apel disperat din secolul al XXI-lea în aceeași măsură în care a fost strigătul cuiva de acum 3.000 de ani.

 

Unii psalmi menționează dificultăți, alții se concentrează pe bucurii. Psalmiștii au făcut apel la Dumnezeu să îi salveze și au avut parte de harul Lui nemeritat. L-au slăvit pe Dumnezeu pentru devotamentul și iubirea Lui și I-au promis devotamentul lor neabătut. Psalmii sunt, prin urmare, mărturii ale răscumpărării divine și semne ale harului divin și speranței în Dumnezeu. Psalmii constituie o promisiune divină adresată tuturor celor care, prin credință, acceptă darul iertării lui Dumnezeu și al vieții noi oferite de El. În același timp însă, ei nu încearcă să acopere, să ascundă sau să minimalizeze greutățile și suferințele care predomină într-o lume căzută.

 

Cum ne putem găsi speranța și alinarea în faptul că până și oamenii credincioși, precum autorii Bibliei, s-au luptat cu aceleași lucruri ca noi?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO