[luni, 28 august] Biserica, mireasa lui Hristos (I)

 

 

2. Compară Efeseni 5:25-27,29 cu Ezechiel 16:1-14. Ce elemente preia Pavel în schița sa?

 

Efeseni 5:25-27,29

„25 Bărbaţilor, iubiţi-vă nevestele cum a iubit şi Hristos Biserica şi S-a dat pe Sine pentru ea, 26 ca s-o sfinţească, după ce a curăţit-o prin botezul cu apă prin Cuvânt, 27 ca să înfăţişeze înaintea Lui această Biserică, slăvită, fără pată, fără zbârcitură sau altceva de felul acesta, ci sfântă şi fără prihană. 28 Tot aşa trebuie să-şi iubească şi bărbaţii nevestele, ca pe trupurile lor. Cine îşi iubeşte nevasta se iubeşte pe sine însuşi. 29 Căci nimeni nu şi-a urât vreodată trupul lui, ci îl hrăneşte, îl îngrijeşte cu drag, ca şi Hristos Biserica;”

 

Ezechiel 16:1-14

„Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel: 2 „Fiul omului, arată Ierusalimului urâciunile lui! 3 Şi spune-i: ‘Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu, către cetatea Ierusalimului: Prin obârşia şi naşterea ta eşti din ţara canaaniţilor; tatăl tău era amorit şi mama ta, hetită. 4 La naştere, în ziua când te-ai născut, buricul nu ţi s-a tăiat, n-ai fost scăldată în apă, ca să fii curăţită, nici n-ai fost frecată cu sare şi nici n-ai fost înfăşată în scutece. 5 Ochiul nimănui nu s-a îndurat de tine ca să-ţi facă măcar unul din aceste lucruri din milă pentru tine, ci ai fost aruncată pe câmp, aşa de scârbă le era de tine în ziua naşterii tale. 6 Atunci, Eu am trecut pe lângă tine, te-am văzut tăvălită în sângele tău şi am zis: «Trăieşte chiar şi în sângele tău!» Da, ţi-am zis: «Trăieşte chiar şi în sângele tău!» 7 Te-am înmulţit cu zecile de mii, ca iarba de pe câmp. Şi ai crescut, te-ai făcut mare, ai ajuns de o frumuseţe desăvârşită, ţi s-au rotunjit ţâţele, ţi-a crescut părul. Dar erai tot goală, goală de tot. 8 Când am trecut Eu pe lângă tine, M-am uitat la tine, şi iată că îţi venise vremea, vremea dragostei. Atunci am întins peste tine poala hainei Mele, ţi-am acoperit goliciunea, ţi-am jurat credinţă, am făcut legământ cu tine, zice Domnul, Dumnezeu, şi ai fost a Mea! 9 Te-am scăldat în apă, te-am spălat de sângele de pe tine şi te-am uns cu untdelemn. 10 Ţi-am dat haine cusute cu fir şi o încălţăminte de piele de viţel de mare, te-am încins cu in subţire şi te-am îmbrăcat în mătase. 11 Te-am împodobit cu scule scumpe, ţi-am pus brăţări la mână şi o salbă la gât; 12 ţi-am pus o verigă în nas, cercei în urechi şi o cunună minunată pe cap. 13 Astfel, ai fost împodobită cu aur şi cu argint şi ai fost îmbrăcată cu in subţire, cu mătase şi cusături cu fir. Ai mâncat floarea făinii, miere şi untdelemn. Erai de o frumuseţe desăvârşită, ba ajunseseşi chiar împărăteasă. 14 Ţi s-a dus vestea printre neamuri pentru frumuseţea ta, căci era desăvârşită de tot datorită strălucirii cu care te împodobisem, zice Domnul, Dumnezeu”.

 

În metafora nuntă-căsătorie pe care o folosește cu referire la biserică și relația ei cu Hristos (Efeseni 5:25-27,29), Pavel apelează în mod creativ la obiceiurile și rolurile aferente unei nunți antice. În relație cu biserica, ce Îi este mireasă, Hristos este Mirele divin care:

 

(1) Iubește biserica în calitatea ei de mireasă (5:25). Să nu uităm că Isus face această lucrare din inimă. El ne iubește.

 

(2) Se dă pe Sine ca preț pentru mireasă. În contextul pregătirilor de nuntă din vechime, mirele „cumpăra” mireasa cu „prețul miresei”, care era de obicei o sumă mare de bani și obiecte de valoare, atât de mare încât economiile satelor din Antichitate depindeau de acest obicei. Hristos achită prețul suprem pentru biserică în calitate de mireasă a Lui, pentru că „S-a dat pe Sine pentru ea” (5:25). În întrupare și la cruce,  El Se dă pe Sine ca preț pentru mireasă.

 

(3) Îmbăiază mireasa. Pregătirea miresei era o parte importantă a festivităților antice de nuntă. La fel ca în zilele noastre, domnișoarele de onoare și rudele de sex feminin ale miresei erau cele care o pregăteau pentru ceremonie. Pavel însă Îl prezintă pe Mirele divin pregătind mireasa pentru nuntă. El este cel care o sfințește și o curăță „prin botezul cu apă” (5:26).

 

(4) Rostește cuvântul de binecuvântare. Această curățare este realizată „prin Cuvânt” (5:26), indicând promisiunea pe care Mirele divin o face miresei Sale, poate în contextul ceremoniei logodnei (compară cu Efeseni 1:3-14; 2:1-10, observând promisiunile lui Dumnezeu făcute credincioșilor la momentul convertirii). Versiunea antică a logodnei includea o serie de negocieri serioase, din care făcea parte un acord scris despre prețul miresei (achitat de soț) și despre zestre (bunurile pe care mireasa avea să le aducă în căsnicie de la familia ei).

 

(5) Pregătește și împodobește mireasa. Când este în cele din urmă prezentată Mirelui ei, mireasa este incredibil de frumoasă, apărând într-o splendoare impecabilă (5:27). Hristos nu doar îmbăiază mireasa, ci o și pregătește și o împodobește.

 

Cum ne ajută aceste versete să înțelegem ce simte Hristos pentru noi? De ce ar trebui să considerăm lucrul acesta atât de alinător?

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO