[miercuri, 12 iulie] Hristos mai presus de toate puterile
Pavel admiră înălțarea lui Isus, care acum stă alături de Tatăl pe tronul universului. După ce definește poziția lui Hristos în relație cu Tatăl („să șadă la dreapta Sa, în locurile cerești”, Efeseni 1:20), Pavel se întoarce la relația lui Isus cu „orice putere”. În calitate de coregent al Tatălui, Isus este „mai presus” de toate (1:21).
4. Compară puterile spirituale rele menționate în Efeseni 1:21; 2:2 și 6:12. De ce crezi că este Pavel atât de interesat de ele?
Efeseni 1:21
„…mai presus de orice domnie, de orice stăpânire, de orice putere, de orice dregătorie şi de orice nume care se poate numi nu numai în veacul acesta, ci şi în cel viitor”.
Efeseni 2:2
„…în care trăiaţi odinioară după mersul lumii acesteia, după domnul puterii văzduhului, a duhului care lucrează acum în fiii neascultării”.
Efeseni 6:12
„Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii şi sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti”.
Pasajul din Faptele 19:11-20, cu cei șapte fii ai lui Sceva, ilustrează că Efesul din vremea lui Pavel era un centru al artelor magice. „Caracteristica predominantă a practicii magiei în întreaga lume elenistică era cunoașterea unei lumi spirituale care influența realmente oricare aspect al vieții. Scopul vrăjitorului era să discearnă spiritele folositoare de cele dăunătoare și să cunoască acțiunile lor diferite, precum și puterile și autoritatea acestora. Prin această cunoaștere, puteau fi construite mijloace (prin incantații rostite sau scrise, amulete etc.) pentru manipularea spiritelor în interesul unei persoane anume. Cu incantația potrivită, putea fi vindecată o boală indusă de un spirit, [sau] putea fi câștigată o competiție de care” (Clinton E. Arnold, Power and Magic, p. 18).
Interesul pentru invocarea zeităților și puterilor vrăjitorești era o trăsătură a vieții religioase din Efes (vezi Faptele 19:13) și uneori chiar a celei din zilele noastre. Pavel dorește să clarifice relația dintre Hristos și celelalte puteri: Isus cel înălțat este „mai presus de orice domnie, de orice stăpânire, de orice putere, de orice dregătorie” (Efeseni 1:21).
Ca să fie sigur că cititorii lui înțeleg faptul că nu există nicio putere în afara suveranității lui Isus, Pavel face aluzie la practica adunării multor nume de zei în formulele magice: „mai presus […] și de orice nume care se poate numi” (1:21). Trecând de la dimensiunea spațiului la cea a timpului, Pavel accentuează perioada infinită a stăpânirii glorioase a lui Isus. Stăpânirea Lui asupra tuturor puterilor este valabilă „nu numai în veacul acesta, ci și în cel viitor” (1:21).
Cum se manifestă azi forțele malefice și cum ne putem asigura că nu vom fi prinși în niciuna dintre ele?
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO