[marți, 18 octombrie] „Din adâncurile pământului”

 

3. Citește Psalmul 71. Ce înseamnă că Dumnezeu îl va scoate pe psalmist iarăși din „adâncurile pământului” (v. 20)?

 

Psalmul 71

„1 În Tine, Doamne, îmi caut scăparea: să nu rămân de ruşine niciodată! 2 Scapă-mă în dreptatea Ta şi izbăveşte-mă! Pleacă-Ţi urechea spre mine şi ajută-mi. 3 Fii o stâncă de adăpost pentru mine, unde să pot fugi totdeauna! Tu ai hotărât să mă scapi, căci Tu eşti stânca şi cetăţuia mea. 4 Izbăveşte-mă, Dumnezeule, din mâna celui rău, din mâna omului nelegiuit şi asupritor! 5 Căci Tu eşti nădejdea mea, Doamne, Dumnezeule! În Tine mă încred din tinereţea mea. 6 Pe Tine mă sprijin din pântecele mamei mele. Tu eşti Binefăcătorul meu încă din pântecele mamei; pe Tine Te laud fără-ncetare. 7 Pentru mulţi, am ajuns ca o minune, dar Tu eşti scăparea mea cea tare. 8 Să mi se umple gura de laudele Tale şi-n fiecare zi să Te slăvească! 9 Nu mă lepăda la vremea bătrâneţii; când mi se duc puterile, nu mă părăsi! 10 Căci vrăjmaşii mei vorbesc de mine şi cei ce-mi pândesc viaţa se sfătuiesc între ei 11 zicând: „L-a părăsit Dumnezeu; urmăriţi-l, puneţi mâna pe el, căci nu-i nimeni care să-l scape!” 12 Dumnezeule, nu Te depărta de mine! Dumnezeule, vino degrabă în ajutorul meu! 13 Să rămână de ruşine şi nimiciţi cei ce vor să-mi ia viaţa! Să fie acoperiţi de ruşine şi de ocară cei ce-mi caută pierzarea! 14 Şi eu voi nădăjdui pururea, Te voi lăuda tot mai mult. 15 Gura mea va vesti zi de zi dreptatea şi mântuirea Ta, căci nu le cunosc marginile. 16 Voi spune lucrările Tale cele puternice, Doamne, Dumnezeule! Voi pomeni dreptatea Ta şi numai pe a Ta. 17 Dumnezeule, Tu m-ai învăţat din tinereţe, şi până acum eu vestesc minunile Tale. 18 Nu mă părăsi, Dumnezeule, chiar la bătrâneţea căruntă, ca să vestesc tăria Ta neamului de acum şi puterea Ta neamului de oameni care va veni! 19 Dreptatea Ta, Dumnezeule, ajunge până la cer. Tu ai săvârşit lucruri mari: Dumnezeule, cine este ca Tine? 20 Ne-ai făcut să trecem prin multe necazuri şi nenorociri, dar ne vei da iarăşi viaţa, ne vei scoate iarăşi din adâncurile pământului. 21 Înalţă-mi mărimea mea, întoarce-Te şi mângâie-mă din nou! 22 Şi te voi lăuda în sunet de alăută, Îţi voi cânta credincioşia. Dumnezeule, Te voi lăuda cu harpa, Sfântul lui Israel! 23 Când Te voi lăuda, voi fi cu bucuria pe buze, cu bucuria în sufletul pe care mi l-ai izbăvit; 24 şi limba mea va vesti zi de zi dreptatea Ta, căci cei ce-mi caută pierzarea sunt ruşinaţi şi roşii de ruşine”.

 

În Psalmul 49 am întâlnit o exprimare emoționantă a speranței în înviere, spre deosebire de falsa siguranță a celui nechibzuit, care se încrede în bunurile lui. În Psalmul 71, omul caută la Dumnezeu siguranță și speranță atunci când este înconjurat de inamici și de acuzatori mincinoși care spun că Dumnezeu l-a părăsit (v. 10, 11).

 

În mijlocul încercărilor, psalmistul găsește mângâiere și asigurare prin rememorarea modului în care Dumnezeu a avut grijă de el în trecut. Mai întâi, el își dă seama că Dumnezeu îl susținuse de la naștere, ba chiar l-a scos din pântecele mamei lui (Psalmii 71:6, NTR). Apoi recunoaște că Dumnezeu l-a învățat din tinerețe (v. 17). Având certitudinea că Dumnezeu a fost stânca și cetățuia lui, psalmistul insistă pe lângă Dumnezeu: „Fii o stâncă de adăpost pentru mine, unde să pot fugi totdeauna!” (v. 3). „Nu mă lepăda la vremea bătrâneții; când mi se duc puterile, nu mă părăsi!” (v. 9). „Dumnezeule, nu Te depărta de mine! Dumnezeule, vino degrabă în ajutorul meu!” (v. 12). Apoi, psalmistul adaugă: „Ne-ai făcut să trecem prin multe necazuri și nenorociri, dar ne vei da iarăși viața, ne vei scoate iarăși din adâncurile pământului” (v. 20).

 

Expresia „din adâncurile pământului” ar putea fi înțeleasă literal ca aluzie la învierea fizică viitoare a psalmistului. Dar contextul pare să favorizeze interpretarea metaforică, o descriere a stării de depresie adâncă cu care se confrunta psalmistul, ca și când pământul îl înghițea (compară cu Psalmii 88:6 și 130:1). Am putea spune deci că „este, în primul rând, un limbaj figurat, dar trimite și la o înviere fizică” (Biblia de studiu, Editura Viață și Sănătate, 2014, nota la Psalmii 71:20). La urma urmei, important este să înțelegem că, indiferent de situația în care ne aflăm, Dumnezeu este lângă noi, Îi pasă de noi și că, în fond, speranța noastră nu stă în această viață, ci în viața care va urma – viața veșnică pe care o avem în Isus după ce vom învia la revenirea Sa.

 

Cu toții am trecut prin momente teribile de descurajare. În ce fel faptul că rămânem atenți la purtarea de grijă a lui Dumnezeu din trecut ne ajută să înaintăm prin credință și să avem încredere atunci când El pare să fie departe?

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO