3. Ce putem învăța din experiența lui Iacov?

 

Geneza 28:10-17

„10 Iacov a plecat din Beer-Şeba şi şi-a luat drumul spre Haran. 11 A ajuns într-un loc unde a rămas peste noapte, căci asfinţise soarele. A luat o piatră de acolo, a pus-o căpătâi şi s-a culcat în locul acela. 12 Şi a visat o scară rezemată de pământ, al cărei vârf ajungea până la cer. Îngerii lui Dumnezeu se suiau şi se pogorau pe scara aceea. 13 Şi Domnul stătea deasupra ei şi zicea: „Eu sunt Domnul, Dumnezeul tatălui tău Avraam şi Dumnezeul lui Isaac. Pământul pe care eşti culcat ţi-l voi da ţie şi seminţei tale. 14 Sămânţa ta va fi ca pulberea pământului; te vei întinde la apus şi la răsărit, la miazănoapte şi la miazăzi şi toate familiile pământului vor fi binecuvântate în tine şi în sămânţa ta. 15 Iată, Eu sunt cu tine; te voi păzi pretutindeni pe unde vei merge şi te voi aduce înapoi în ţara aceasta, căci nu te voi părăsi până nu voi împlini ce-ţi spun.” 16 Iacov s-a trezit din somn şi a zis: „Cu adevărat, Domnul este în locul acesta, şi eu n-am ştiut.” 17 I-a fost frică şi a zis: „Cât de înfricoşat este locul acesta! Aici este casa lui Dumnezeu, aici este poarta cerurilor!””

 

În relațiile cu restul familiei, Iacov ajunsese să facă niște înșelăciuni cumplite, cu ajutorul mamei sale, și acum plătea pentru ele. Fratele lui îl amenințase cu moartea, iar el devenise un fugar care se îndrepta spre casa unchiului său din Haran. Totul era imprevizibil și înfricoșător.

 

Într-o zi, Iacov își târăște picioarele prin țărână, și apoi prin întuneric. El se află în mijlocul pustietății, având ca acoperiș doar cerul. Își găsește o piatră pe care o folosește ca pernă și adoarme. Dar starea de inconștiență totală pe care o aduce somnul este întreruptă curând de cunoscutul vis cu scara care se sprijinea de pământ și ajungea până la cer. Îngerii urcau și coborau pe ea.

 

Apoi aude o voce spunându-i: „Eu sunt Domnul, Dumnezeul tatălui tău, Avraam.” Glasul continuă, repetând făgăduințele cu care Iacov este familiarizat din tezaurul de cunoștințe al familiei: Sămânța ta va fi mare și va fi o binecuvântare pentru toate familiile de pe pământ. „Iată că Eu sunt cu tine”, a continuat glasul, „căci nu te voi părăsi până nu voi împlini ce-ți spun” (Geneza 28:15).

 

Ellen G. White a scris despre modul în care Pavel, mult mai târziu, „a privit scara din viziunea lui Iacov, reprezentându-L pe Hristos, care a legat pământul cu cerul și pe omul mărginit cu Dumnezeul cel nemărginit. Credința lui era întărită atunci când își amintea cum patriarhii și profeții s-au sprijinit pe Acela care era susținătorul și mângâierea sa și pentru care el își dădea viața.” – Faptele apostolilor, p. 512

 

Iacov se trezește și își spune: „Cu adevărat, Domnul este în locul acesta, și eu n-am știut” (Geneza 28:16). Ce se întâmplă aici este copleșitor! El nu va uita niciodată locul și îi dă un nume. Apoi, Îi jură lui Dumnezeu credincioșie pe viață.

 

De ce caută Mântuitorul să ajungă la noi, în ciuda păcatelor noastre?

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO