„Semănatul” și „seceratul”

Cuvântul tradus în Galateni 6:7 prin „batjocorit” (mukterizo) apare doar aici în Noul Testament, însă mai apare în Vechiul Testament, în traducerea greacă. Sensul literal este „a strâmba nasul în semn de dispreţ”. În Vechiul Testament are, în general, sensul de desconsiderare a profeţilor lui Dumnezeu (2 Cronici 36:16; Ieremia 20:7). Oamenii pot călca poruncile, Îl pot ignora pe Dumnezeu, dar nu Îl pot înşela. El este Judecătorul suprem şi, la sfârșit, vor trebui să dea socoteală de faptele lor.

7. Ce vrea să spună Pavel în Galateni 6:8? Ce personaje din Biblie au „semănat în firea pământească”? Ce personaje au „semănat în Duhul”? Vezi şi Faptele 5:1-5; Luca 22:3; Daniel 1:8; Matei 4:1.

Galateni 6:8
Cine seamănă în firea lui pământească va secera din firea pământească putrezirea; dar cine seamănă în Duhul va secera din Duhul viaţa veşnică.

Faptele 5:1-5
1 Dar un om, numit Anania, a vândut o moşioară, cu nevasta sa Safira,
2 şi a oprit o parte din preţ, cu ştirea nevestei lui; apoi a adus partea cealaltă şi a pus-o la picioarele apostolilor.
3 Petru i-a zis: „Anania, pentru ce ţi-a umplut Satana inima ca să minţi pe Duhul Sfânt şi să ascunzi o parte din preţul moşioarei?
4 Dacă n-o vindeai, nu rămânea ea a ta? Şi, după ce ai vândut-o, nu puteai să faci ce vrei cu preţul ei? Cum s-a putut naşte un astfel de gând în inima ta? N-ai minţit pe oameni, ci pe Dumnezeu.”
5 Anania, când a auzit cuvintele acestea, a căzut jos şi şi-a dat sufletul. O mare frică a apucat pe toţi cei ce ascultau aceste lucruri.

Luca 22:3
Dar Satana a intrat în Iuda, zis şi Iscarioteanul, care era din numărul celor doisprezece.

Daniel 1:8
Daniel s-a hotărât să nu se spurce cu bucatele alese ale împăratului şi cu vinul pe care-l bea împăratul şi a rugat pe căpetenia famenilor dregători să nu-l silească să se spurce.

Matei 4:1
Atunci Isus a fost dus de Duhul în pustiu, ca să fie ispitit de diavolul.

Pavel nu este singurul care apelează la metafora semănatului şi seceratului. Ea este o imagine din viaţa reală, preluată de multe proverbe antice. Este semnificativ însă că Pavel o foloseşte pentru a sublinia comentariile anterioare legate de umblarea după firea pământească şi umblarea prin Duhul. James D. G. Dunn notează: „O parafrazare modernă ar fi aceea că noi suntem liberi să alegem, dar nu suntem liberi să alegem consecinţele deciziilor noastre.” – Galatians, p. 330

Deşi Dumnezeu nu ne scapă întotdeauna de consecinţele pământeşti ale păcatelor noastre, nu trebuie să ne lăsăm copleşiţi de disperare din cauza deciziilor greşite pe care le-am luat. Putem să ne bucurăm că Dumnezeu ne-a iertat păcatele şi ne-a adoptat ca să fim copiii Săi. Ar trebui să fructificăm oportunităţile de a investi în acele lucruri care vor aduce roade cereşti.

Galateni 6:10 arată că „etica creştină are o dublă focalizare: prima este universală şi atotcuprinzătoare – «Să facem bine la toţi»; cealaltă este particulară şi specifică – «mai ales, fraţilor în credinţă». Apelul cu caracter universal al lui Pavel se bazează pe faptul că toţi oamenii de pretutindeni sunt creaţi după chipul lui Dumnezeu şi au o valoare inestimabilă înaintea Sa. De fiecare dată când au uitat acest dat fundamental al revelaţiei biblice, creştinii au căzut pradă în mod inevitabil unor păcate care orbesc precum rasismul, sexismul, tribalismul, elitismul şi o mie de alte forme de intoleranţă care au distrus societatea umană de la Adam şi Eva până astăzi.” – Timothy George, Galatians, pp. 427–428

De ce „frații în credință” au prioritate atunci când ni se recomandă „să facem bine la toți”?