Studiul III – Trimestrul I

Duminică, 11 ianuarie 2015

1. Citește Proverbele 6:21 și 7:3. Ce înțelegem de aici despre atitudinea pe care ar trebui să o avem față de Legea lui Dumnezeu?

Proverbele 6

21 leagă-le necurmat la inimă, atârnă-le de gât.

Proverbele 7

3 Leagă-le la degete, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.

În cartea Proverbele, inima este considerată sediul emoțiilor și al gândurilor. De asemenea, cuvântul tradus în limba română cu ,,îndrumările” sau ,,învățătura” este torah, care înseamnă și ,,lege” (Exodul 13:9 și Iosua 24:26). Prin urmare, când ne îndeamnă să ne legăm învățătura sau legea ,,la inimă” (Proverbele 6:21), învățătorul ne spune de fapt să o păstrăm mereu aproape. Nu există niciun moment în care ne putem permite să pierdem contactul cu legea, deoarece legea definește păcatul (Romani 7:7). De asemenea, el insistă să o scriem pe tăblița inimii noastre (Proverbele 7:3), așa cum au fost scrise de Dumnezeu poruncile Decalogului pe tablele de piatră (Exodul 24:12).

Exodul 13

9 Să-ţi fie ca un semn pe mână şi ca un semn de aducere aminte pe frunte între ochii tăi, pentru ca legea Domnului să fie întotdeauna în gura ta; căci cu mână puternică te-a scos Domnul din Egipt.

Iosua 24

26 Iosua a scris aceste lucruri în cartea Legii lui Dumnezeu. A luat o piatră mare şi a ridicat-o acolo sub stejarul care era în locul închinat Domnului.

Romani 7

7 Deci ce vom zice? Legea este ceva păcătos? Nicidecum! Dimpotrivă, păcatul nu l-am cunoscut decât prin Lege. De pildă, n-aş fi cunoscut pofta, dacă Legea nu mi-ar fi spus: „Să nu pofteşti!”

Proverbele 7

3 Leagă-le la degete, scrie-le pe tăbliţa inimii tale.

Exodul 24

12 Domnul a zis lui Moise: „Suie-te la Mine pe munte şi rămâi acolo. Eu îţi voi da nişte table de piatră cu Legea şi poruncile pe care le-am scris pentru învăţătura lor.”

Scrierea legii (a sfaturilor, învățăturilor) pe inimă arată că legea nu este pentru noi doar un set de reguli impuse din exterior. Ea pătrunde în sufletul nostru, până la motivațiile noastre, până la intențiile noastre ascunse, și devine o parte din noi. Când e scrisă pe tăblița inimii, legea ,,ia chip” în noi, devine o realitate în viața noastră.

A atârna învățătura sau legea ,,la gât” are tot sensul de a o ține aproape. În vechime, oamenii obișnuiau să-și lege la gât lucrurile de preț. Gâtul este partea corpului prin care aerul pătrunde până la plămâni, permițând respirația și viața, o asociere de idei care se regăsește în cuvântul ebraic nephesh (,,suflet”), care se referă la ,,viață” și care derivă dintr-un cuvânt ce înseamnă ,,gât” și ,,suflare”.

A lega legea ,,la degete” înseamnă a o transpune în fapte. Învățătorul se referă la degete pentru a indica acțiunile cele mai delicate. Legea ar trebui să ne influențeze nu numai marile decizii, ci și pe cele mai mici (Luca 16:10).

Luca 16

10 Cine este credincios în cele mai mici lucruri este credincios şi în cele mari; şi cine este nedrept în cele mai mici lucruri este nedrept şi în cele mari.

Deși imaginile acestea au în Biblie un sens pur simbolic, ele au fost luate literal de evrei, de creștini și de musulmani. Evreii poartă pe cap și pe braț tefillin (filacterii), două cutiuțe negre cu texte biblice, creștinii poartă la gât cruciulițe, iar musulmanii (și creștinii) poartă în mână rozariul (mătăniile), un șirag de mărgele cu care își numără rugăciunile.

Simbolurile pot fi utile, dar cum putem fi atenți să nu confundăm simbolul cu realitatea pe care o reprezintă?

*

*****

STUDIUL BIBLIEI LA RÂND

TRIMESTRUL I

Ioan 2

1 A treia zi s-a făcut o nuntă în Cana din Galileea. Mama lui Isus era acolo.
2 Şi la nuntă a fost chemat şi Isus cu ucenicii Lui.
3 Când s-a isprăvit vinul, mama lui Isus I-a zis: „Nu mai au vin.”
4 Isus i-a răspuns: „Femeie, ce am a face Eu cu tine? Nu Mi-a venit încă ceasul.”
5 Mama Lui a zis slugilor: „Să faceţi orice vă va zice.”
6 Şi acolo erau şase vase de piatră, puse după obiceiul de curăţare al iudeilor; şi în fiecare vas încăpeau câte două sau trei vedre.
7 Isus le-a zis: „Umpleţi vasele acestea cu apă.” Şi le-au umplut până sus.
8 „Scoateţi acum”, le-a zis El, „şi aduceţi nunului.” Şi i-au adus:
9 Nunul, după ce a gustat apa făcută vin – el nu ştia de unde vine vinul acesta (slugile însă, care scoseseră apa, ştiau) – a chemat pe mire
10 şi i-a zis: „Orice om pune la masă întâi vinul cel bun; şi, după ce oamenii au băut bine, atunci pune pe cel mai puţin bun; dar tu ai ţinut vinul cel bun până acum.”
11 Acest început al semnelor Lui l-a făcut Isus în Cana din Galileea. El Şi-a arătat slava Sa, şi ucenicii Lui au crezut în El.
12 După aceea S-a coborât la Capernaum împreună cu mama, fraţii şi ucenicii Lui; şi acolo n-au rămas multe zile.
13 Paştile iudeilor era aproape; şi Isus S-a suit la Ierusalim.
14 În Templu a găsit pe cei ce vindeau boi, oi şi porumbei, şi pe schimbătorii de bani şezând jos.
15 A făcut un bici de ştreanguri şi i-a scos pe toţi afară din Templu, împreună cu oile şi boii; a vărsat banii schimbătorilor şi le-a răsturnat mesele.
16 Şi a zis celor ce vindeau porumbei: „Ridicaţi acestea de aici şi nu faceţi din Casa Tatălui Meu o casă de negustorie.”
17 Ucenicii Lui şi-au adus aminte că este scris: „Râvna pentru Casa Ta Mă mănâncă pe Mine.”
18 Iudeii au luat cuvântul şi I-au zis: „Prin ce semn ne arăţi că ai putere să faci astfel de lucruri?”
19 Drept răspuns, Isus le-a zis: „Stricaţi templul acesta, şi în trei zile îl voi ridica.”
20 Iudeii au zis: „Au trebuit patruzeci şi şase de ani, ca să se zidească Templul acesta, şi Tu îl vei ridica în trei zile?”
21 Dar El le vorbea despre templul trupului Său.
22 Tocmai de aceea, când a înviat din morţi, ucenicii Lui şi-au adus aminte că le spusese vorbele acestea şi au crezut Scriptura şi cuvintele pe care le spusese Isus.
23 Pe când era Isus în Ierusalim, la praznicul Paştilor, mulţi au crezut în Numele Lui; căci vedeau semnele pe care le făcea.
24 Dar Isus nu Se încredea în ei, pentru că îi cunoştea pe toţi.
25 Şi n-avea trebuinţă să-I facă cineva mărturisiri despre niciun om, fiindcă El însuşi ştia ce este în om.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO