Studiul 2

Duminica , 7 octombrie 2012

 

1. Ce credeau despre Scripturi scriitorii Noului Testament? 2 Petru 1:19-21

2 Petru 1

19. Şi avem cuvântul prorociei făcut şi mai tare; la care bine faceţi că luaţi aminte, ca la o lumină care străluceşte într-un loc întunecos, până se va crăpa de ziuă şi va răsări luceafărul de dimineaţă în inimile voastre.
20. Fiindcă mai întâi de toate, să ştiţi că nicio prorocie din Scriptură nu se tâlcuieşte singură.
21. Căci nicio prorocie n-a fost adusă prin voia omului; ci oamenii au vorbit de la Dumnezeu, mânaţi de Duhul Sfânt.

Petru declară că profeţiile din Vechiul Testament nu au fost aduse prin voia omului. Argumentul său este acela că profeţii au vorbit pentru că au fost „mânaţi de Duhul Sfânt”. Expresia „mânaţi de Duhul Sfânt” înseamnă că imboldul care a determinat scrierea Scripturilor era de la Duhul Sfânt. Scriitorii Bibliei au fost inspiraţi de Domnul Însuşi.

2. Citeşte 2 Timotei 3:16,17. Ce ne spun aceste versete despre Biblie şi despre utilitatea ei?

2 Timotei 3

16. Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu şi de folos ca să înveţe, să mustre, să îndrepte, să dea înţelepciune în neprihănire,
17. pentru ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârşit şi cu totul destoinic pentru orice lucrare bună.

Este foarte clar că Pavel dorea ca Timotei să înţeleagă că Scriptura este de provenienţă divină şi, de aceea, este demnă de încredere şi valoroasă pentru zidirea credinciosului. Pavel nu lasă nicio urmă de îndoială cu privire la veridicitatea, autoritatea şi originea Scripturii. Un alt lucru pe care îl observăm este acela că el face referire la „toată Scriptura”. Pavel nu ne lasă opţiunea de a alege care părţi ale ei sunt inspirate şi care nu sunt. Nu toate rânduielile ei sunt valabile astăzi (cum ar fi, bunăoară, legile ceremoniale), dar aceasta nu înseamnă că unele părţi ale Bibliei sunt inspirate şi altele nu sunt sau că unele părţi nu sunt tot atât de inspirate ca altele.

3. Ce adevăr crucial despre Scriptură şi despre autoritatea ei putem desprinde din următoarele pasaje? Matei 4:4,7,10; 22:41-46; Ioan 10:34,35.

Matei 4

4. Drept răspuns, Isus i-a zis: „Este scris: „Omul nu trăieşte numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.”
7. „De asemenea este scris”, a zis Isus: „Să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău.”
10. „Pleacă, Satano”, i-a răspuns Isus. „Căci este scris: „Domnului Dumnezeului tău să te închini şi numai Lui să-I slujeşti.”

Matei 22

41. Pe când erau strânşi la un loc fariseii, Isus i-a întrebat:
42. „Ce credeţi voi despre Hristos? Al cui fiu este?” „Al lui David”, I-au răspuns ei.
43. Şi Isus le-a zis: „Cum atunci David, fiind insuflat de Duhul, Îl numeşte Domn, când zice:
44. „Domnul a zis Domnului Meu: „Şezi la dreapta Mea, până voi pune pe vrăjmaşii Tăi sub picioarele Tale”?
45. Deci dacă David Îl numeşte Domn, cum este El fiul lui?”
46. Nimeni nu I-a putut răspunde un cuvânt. Şi, din ziua aceea, n-a îndrăznit nimeni să-I mai pună întrebări.

Ioan 10

34. Isus le-a răspuns: „Nu este scris în Legea voastră: „Eu am zis: sunteţi dumnezei”?
35. Dacă Legea a numit „dumnezei” pe aceia cărora le-a vorbit cuvântul lui Dumnezeu – şi Scriptura nu poate fi desfiinţată –

Pentru a crede ceva, avem nevoie de o bază, de un fundament pe care să ne întemeiem convingerea respectivă. Pentru creştinii adventişti de ziua a şaptea, fundamentul acesta este Biblia – standardul sigur şi arbitrul adevărului.

Cât timp petreci studiind Cuvântul? În ce măsură trăieşti în conformitate cu învăţăturile lui? Gândeşte-te ce ai făcut ultimele 24 de ore. Care dintre faptele tale se bazează pe autoritatea Scripturii şi care nu se bazează pe această autoritate?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO