Relaţiile cu ceilalţi

4. Cum înţelegem Romani 13,8? Dacă iubim, nu mai avem nicio obligaţie de a asculta de Legea lui Dumnezeu?

Romani 13

8. Sa nu datorati nimanui nimic, decat sa va iubiti unii pe altii: caci cine iubeste pe altii a implinit Legea.

La fel ca Isus în Predica de pe Munte, Pavel amplifică aici cerinţele Legii, arătând că dragostea trebuie să fie puterea care ne motivează faptele. Pentru că Legea este o transcriere a caracterului lui Dumnezeu, iar Dumnezeu este dragoste, a iubi înseamnă a împlini Legea. Totuşi, Pavel nu înlocuieşte cerinţele detaliate cu precizie în Lege cu vreun standard vag al dragostei, aşa cum afirmă unii creştini. Legea morală încă este obligatorie, deoarece ea arată păcatul – şi cine poate să nege realitatea păcatului? Cu toate acestea, Legea poate să fie respectată numai dacă iubim. Să ne amintim că unii dintre cei care L-au răstignit pe Hristos au fugit apoi acasă, ca să nu calce Legea!

5. Ce porunci a citat Pavel ca exemple pentru a ilustra principiul dragoste în păzirea Legii? De ce tocmai aceste exemple? Romani 13,9.10

Romani 13

9. De fapt: „Sa nu preacurvesti, sa nu furi, sa nu faci nicio marturisire mincinoasa, sa nu poftesti” si orice alta porunca mai poate fi, se cuprind in porunca aceasta: „Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti.”

10. Dragostea nu face rau aproapelui: dragostea deci este implinirea Legii.

Este interesant că dragostea nu a fost un principiu recent introdus. Prin faptul că citează Levitic 19,18: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi”, Pavel arată că principiul acesta a fost o parte integrală a sistemului Vechiului Testament. Din nou, Pavel apelează la Vechiul Testament pentru a susţine predicarea Evangheliei. Unii susţin că Pavel spune aici că numai cele câteva porunci menţionate sunt valabile. Dacă este aşa, înseamnă cumva că un creştin poate să-şi necinstească părinţii, să se închine la idoli şi să aibă alţi dumnezei în afară de Domnul? Sigur că nu.

În ce context a spus el aceste lucruri? Pavel vorbea despre felul în care ne tratăm unii pe alţii. El vorbea despre relaţiile personale şi de aceea a precizat poruncile care se concentrau asupra acestor relaţii. Cu siguranţă, argumentul lui nu ar trebui să fie interpretat ca şi cum ar anula restul Legii (Vezi şi Fapte 15,20; 1 Tesaloniceni 1,9; 1 Ioan 5,21). Mai mult decât atât, aşa cum evidenţiază scriitorii Noului Testament, prin dragostea faţă de ceilalţi, noi arătăm că Îl iubim pe Dumnezeu (Matei 25,40; 1 Ioan 4,20.21).

Fapte 15

20. ci sa li se scrie doar sa se fereasca de pangaririle idolilor, de curvie, de dobitoace sugrumate si de sange.

1 Tesaloniceni 1

9. Caci ei insisi istorisesc ce primire ne-ati facut si cum de la idoli v-ati intors la Dumnezeu, ca sa slujiti Dumnezeului celui viu si adevarat

1 Ioan 5

21. Copilasilor, paziti-va de idoli. Amin.

Matei 25

40. Drept raspuns, Imparatul le va zice: „Adevarat va spun ca, ori de cate ori ati facut aceste lucruri unuia din acesti foarte neinsemnati frati ai Mei, Mie Mi le-ati facut.”

1 Ioan 4

20. Daca zice cineva: „Eu iubesc pe Dumnezeu”, si uraste pe fratele sau, este un mincinos; caci, cine nu iubeste pe fratele sau, pe care-l vede, cum poate sa iubeasca pe Dumnezeu, pe care nu-L vede?

21. Si aceasta este porunca pe care o avem de la El: cine iubeste pe Dumnezeu iubeste si pe fratele sau.

Gândeşte-te la relaţia ta cu Dumnezeu şi la felul în care este reflectată ea în relaţiile tale cu ceilalţi. Cât de important este elementul „dragoste” în aceste relaţii? Cum poţi învăţa să-i iubeşti pe alţii aşa cum te iubeşte Dumnezeu? Ce te împiedică să faci astfel?

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO