Faţă de copii (Matei 19,13.14)
De-a lungul secolelor, copiii au suportat povara suferinţei. Neajutoraţi şi dependenţi, ei au fost adeseori prinşi în focul războiului şi al conflictelor, al răscoalelor publice sau al certurilor de familie. Copiii, şi în special nou-născuţii de parte bărbătească, au fost cei care au căzut primii victime odioasei „soluţii la problema evreilor” găsite sub domnia anticilor faraoni ai Egiptului (Exod 1,15.16). Şi tot nou-născuţii de parte bărbătească au fost cei decimaţi, fără nicio vină, la porunca lui Irod (Mat. 2,16), episod care i-a amintit lui Matei de un alt moment din istorie, în care copiii au fost ucişi fără deosebire – la începutul robiei babiloniene (Mat. 2,17.18; compară cu Ier. 31,15). Aflând, poate chiar de la mama Lui, în copilărie, despre măcelul poruncit de Irod, cât de mult trebuie să fi fost Isus mişcat de compasiune, ştiind că acei micuţi nevinovaţi muriseră, într-un anumit sens, din cauza Lui. (El venise să moară pentru ei, dar înainte de a fi ajuns suficient de matur, ca măcar să-Şi poată înţelege misiunea, ei trebuiserăsă moară din cauza Lui.)
3. Cum surprind următoarele pasaje dragostea lui Isus şi precuparea Sa plină de duioşie faţă de copii? Ce mesaj ne transmit aceste pasaje, care trece dincolo de modul în care ar trebui să-i tratăm pe copii? (Mat. 18,2-6; 19,13-15)
_________________________________________________________________________________
Oare care a fost viitorul acelor copii, care au stat pe genunchii lui Isus în ziua aceea şi asupra cărora El Şi-a întins mâna spre binecuvântare? Ce amintiri au păstrat în sufletul lor din ziua aceea, cel puţin cei care erau suficient de mari ca să-şi poată aminti? Oare câţi dintre ei L-au primit pe Isus ca Mesia, mai târziu? Cum trebuie să se fi simţit ştiind că acea Persoană iubitoare, care-Şi pusese mâinile peste ei să-i binecuvânteze, era acum în cerurile înalte, slujind în favoarea lor? Ce siguranţă trebuie să le fi adus gândul acesta! Politicienii îi sărută pe copii pentru a obţine voturile părinţilor lor; dar Isus i-a iubit pe copii doar de dragul lor. „Lăsaţi copilaşii să vină la Mine”, i-a mustrat El pe ucenici, „şi nu-i opriţi, căci Împărăţia cerurilor este a celor ca ei” (Mat. 19,14).
Ce copii se află în sfera ta de influenţă? Cum le răspunzi? Gândeşte-te cu atenţie la modul în care îi tratezi. Ce poţi face, în mod concret, pentru a fi sigur că influenţa ta este cât mai pozitivă cu putinţă?
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
