Voință pentru a împlini voința Sa

 Dacă vrea cineva să facă voia Lui, va ajunge să cunoască dacă
învăţătura este de la Dumnezeu.

(Ioan 7:17)

Întotdeauna am recunoscut importanţa voinţei omului. întotdeauna am respectat oamenii care au reuşit în bună măsură să ducă o viaţă ordonată prin autodisciplină. Dar se pare că mulţi nu reuşesc niciodată să rupă lanţurile obiceiului şi să îşi respecte deciziile tot timpul.

Pe parcursul slujirii mele, am îndemnat foarte mulţi oameni să ia hotărârea cea bună pentru Dumnezeu şi pentru caracterul Său. însă când sunt presaţi, mulţi pur şi simplu nu vor să fie aşa cum ştiu că trebuie să fie. Da, este bine să nu fim imprudenţi sau neatenţi atunci când luăm decizii în viaţă. Şi da, uneori este bine să ne luăm un timp de gândire până la luarea anumitor decizii. Dar când vine vorba despre Domnul Isus Hristos şi despre adevărul Său, indecizia nu ne ajută cu nimic.

Orice decizie implică un anumit risc. Dar dacă dorim ca viaţa creştină să fie o realitate, atunci trebuie să păşim înainte cu curaj la fel cum au păşit israeliţii în Marea Roşie. Cine-L urmează pe Hristos cu fermitate ştie puterea Lui de a mântui.

Suntem noi sinceri cu noi înşine atunci când insistăm asupra amânării deciziei? Când spunem că avem nevoie de mai mult timp, luăm noi adevărul în serios? Ezitarea de a lua o decizie cu privire la adevărurile lui Isus Hristos este o dovadă că nu suntem dispuşi să renunţăm la obiceiurile noastre. Cu cât suntem mai sinceri şi mai consecvenţi în consacrarea noastră faţă de adevăr, cu atât viaţa noastră va urmări mai mult neprihănirea. Decizia de a-L urma pe Hristos poate scoate la iveală nevoia de a face unele schimbări; să fim dispuşi să le facem! Ea poate presupune acomodarea la noi realităţi; să ne acomodăm! Cu cât şovăim mai mult şi amânăm mai mult momentul consacrării, cu atât tensiunea sufletească va creşte.

Momentul în care îl alegem pe Hristos rămâne unul dintre cele mai frumoase din viaţă. în schimb, când alegem să trăim despărţiţi de El, trecem prin stările sufleteşti cele mai rele. Dumnezeu ne poate împlini toate nevoile. Odată, o tânără care se îndepărtase de Dumnezeu a venit să stea de vorbă cu mine în timpul unei Săptămâni de Rugăciune. Modul în care vorbea şi se purta vădea o nouă convingere. „M-am hotărât să îi spun «da» Domnului Hristos!” mi-a spus ea. „Sunt gata să renunţ la tot ce stă între mine şi Domnul. Le-am dat deja vestea şi prietenilor mei!” Hotărârea aceasta i-a schimbat viaţa complet. Ea L-a câştigat pe Hristos şi de atunci înainte El a trecut la cârma vieţii ei.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO