Căci prin har aţi fost mântuiţi, prin credinţă (…) [și] este darul lui Dumnezeu.
Efeseni 2:8

Tocmai cumpărasem câțiva acri de pământ aflat în paragină. Eram nerăbdătoare să îl ajut pe soțul meu la desțelenirea acestui lot de pământ, însă nu dispuneam de prea multă forță fizică. Când am văzut noua motocositoare, m-am oferit repede să mă ocup de cosit. Soțul meu s-a uitat neîncrezător la mine și mi-a amintit să nu intru pe terenul mlăștinos de lângă iaz. Făcusem deja câteva tururi și eram mândră de realizarea mea. Mi-am spus: Este ușor. Am să mă apropii de iaz ca să strâng grămada de iarbă înaltă din preajmă. Cât ai clipi din ochi, am fost prinsă în capcana mlaștinii. Motocositoarea s-a oprit chiar înainte de a ateriza în iaz. Soțul meu și fratele lui au fost nevoiți să facă rost de un tractor ca să mă scoată din nămol. Cumnatul meu a făcut câteva comentarii intraductibile în dialectul lui matern Newari, dar soțul meu nu a scos un cuvânt.

Următoarea mea aventură a implicat cositul pe pășune. Soțul meu mi-a explicat complexitatea cuțitelor din spatele tractorului pentru păioase și mi-a amintit să stau departe de gard. Tractorul avea încă atașată remorca de încărcare, iar în față erau atașate furcile lungi. Nu am făcut decât două ture înainte să mă agăț de gard cu una dintre furci. Stricăciunile au fost din nou destul de însemnate. Soțul meu nu a scos un cuvânt. O! M-aș fi recompensat față de el. Într-o zi, când eram în oraș, i-am spălat îndrăgita lui mașină Toyota 1990 și i-am făcut plinul. În timp ce mă pregăteam să o pornesc, am simțit îndemnul puternic să nu răsucesc cheia în contact. M-am uitat la pompă și am realizat să umplusem rezervorul „bunicuței” lui neprețuite cu benzină și nu cu motorină! După un drum pe platformă și plata sumei de 300 dolari, rezervorul era curat și plin cu motorină. Soțul meu nu a spus un cuvânt.

Vara următoare am scos mașina noastră nouă din noul nostru garaj. Era nevoie de o întoarcere de nouăzeci de grade pentru a ajunge pe direcția porții. Oh, sigur, mașina este dotată cu senzori de parcare pentru a semnaliza apropierea periculoasă de un obstacol, nu-i așa? Adevărat, dar senzorul nu poate detecta apropierea de ceva sub un anumit unghi… Semnalul de avertizare s-a auzit chiar când am simțit că lovisem cu spatele una din coloanele verandei. Pentru o clipă am știut ce simțise Samson în așteptarea căderii acoperișului templului păgân. Uh, din fericire, acest lucru nu s-a întâmplat, iar soțul meu a trebuit să cumpere un stop nou pentru mașina noastră…

Soțul meu are toată iubirea și recunoștința mea pentru că a suportat toate stângăciile mele timp de treizeci și șapte de ani. Tatăl nostru ceresc face așa. El ne vede greșind iar și iar, totuși nu încetează să ne iubească și ne răscumpără. Aceasta înseamnă har!

Sherry Taujale Shrestha

Devoționalul pentru femei a fost preluat de pe devotionale.ro.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO