Rețeaua de socializare a lui Dumnezeu
De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său.
(Romani 8:28)
Părea că se întâmplă din senin. Mai întâi, tata a dispărut. L-am găsit apoi într-o casă de îngrijire, cu probleme cognitive grave. Am vrut să merg să îl văd, însă aveam să mă confrunt cu multe dificultăţi. Eram la şcoală, aveam bani puţini şi nu mă încânta ideea să am de-a face cu traficul din Los Angeles. Dar chiar voiam să îl văd pe tata. Cel mai bun plan era să găsesc pe cineva cu care să stau în Los Angeles, ca să împărţim cheltuielile. Mulţi dintre prietenii mei se rugau pentru mine, aşa că mi-am cumpărat biletul de avion fără să am unde să stau şi cu ce să ajung de la aeroport.
Intr-o zi, îi povesteam unei prietene la serviciu despre ce s-a întâmplat cu tatăl meu şi despre situaţia în care mă aflam. O nouă angajată, Ebony, era prin apropiere. Nu ştiam că aude ce spun. După ce am terminat de vorbit, Ebony a venit la mine şi s-a prezentat. Locuise în California şi m-a întrebat ce problemă am. Când i-am povestit, mi-a spus că va lua legătura cu cineva să vadă ce poate face. I-am mulţumit, gândindu-mă însă că nu ar trebui să mă aştept la o soluţie.
Se apropia data la care trebuia să zbor în California şi eu tot contactam biserici care să mă ajute, însă fără succes.
Înainte de călătorie, prietenii mă întrebaseră unde voi sta în California. Erau surprinşi să afle că pusesem totul la cale fără să am un loc unde să stau. A venit şi ziua plecării. Eram la aeroport, gata-gata să mă îmbarc, când am primit un mesaj de la Ebony. Îmi scria că prietena ei Caria o să mă sune. Caria m-a sunat chiar după ce m-am îmbarcat. Îmi găsise un loc unde să stau, la o femeie pe nume Louraine, şi vorbise cu ea să vină să mă ia de la aeroport. Caria s-a oferit să mă ajute în continuare cum putea şi mi-a spus că grupul Pâinea Vieţii din cadrul Departamentului Misiunea Femeii se ruga pentru mine. Prin aceste femei eram în mâinile lui Dumnezeu, cu siguranţă! E uimitor cum a ieşit totul. Louraine lucra în apropierea casei de îngrijire unde se afla tata, aşa că m-a lăsat acolo şi apoi s-a dus la serviciu. Când a trecut înapoi să mă ia, m-a ascultat povestindu-i despre cum îmi mersese în acea zi. Nu doar că am reuşit să îl văd pe tata, dar am întâlnit nişte femei minunate care fac parte din reţeaua socială a lui Dumnezeu.
Ştire de ultimă oră: Dumnezeu ne iubeşte foarte mult.
MARY WAGONER-ANGELIN
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
