Geanta pierdută

 Şi aruncaţi asupra Lui toate îngrijorările voastre, căci El însuşi îngrijeşte de voi.

(1 Petru 5:7)

Era vacanţă şi câţiva colegi de la cursul de asistenţă socială urmau să călătorească în Florida pentru a participa la Conferinţa Anuală de Asistenţă Socială. Era un eveniment foarte interesant pentru că multe universităţi urmau să fie reprezentate acolo şi aveai ocazia să afli mai multe informaţii, în plus, studenţii puteau afla ce programe de master ofereau diversele facultăţi.

Puţine persoane de la şcoala noastră s-au înscris la eveniment, aşa că eu şi colega mea am luat legătura cu studenţii unei alte universităţi din apropiere pentru a vedea dacă puteam găsi cazare împreună şi au fost de acord. Nu ne cunoşteam dinainte, dar au fost foarte amabili şi prietenoşi, aşa că ne-am înţeles foarte bine. Ajungând în Florida, ceilalţi studenţi ne aşteptau deja, iar acum trebuia să găsim un mijloc de transport până la hotel.

A fost uşor deoarece exact la ieşirea din terminalul aeroportului erau autobuze puse la dispoziţia vizitatorilor. Următorul autobuz ajungea în câteva minute, aşa că ne-am aşezat pe o bancă din apropiere. Apoi a venit timpul să ne urcăm, fericiţi că în sfârşit ne îndreptam spre hotel. La nici trei minute după ce am plecat, mi-am dat seama că nu aveam geanta şi-am început să mă îngrijorez. Primul gând a fost: Deja simt că n-o să-mi priască aici, pentru că toţi banii mei şi documentele de identificare sunt în geantă. In plus, străbătusem un aeroport foarte aglomerat cu o mulţime de oameni umblând încoace şi încolo.

Imediat i-am spus şoferului situaţia mea, iar el a dat un telefon. În câteva secunde, problema era rezolvată. Mi s-a spus că geanta îmi va fi trimisă la hotel în dimineaţa următoare. Spre slava lui Dumnezeu şi spre marea mea surpriză, a doua zi aveam din nou geanta în mână şi nu lipsea nimic din ea. Mi s-a părut de-a dreptul uimitor că într-un aeroport foarte aglomerat, Dumnezeu Şi-a făcut timp să-mi păzească geanta. Ce Dumnezeu extraordinar slujim! Ştiu acum din proprie experienţă că Dumnezeu are grijă nu doar de vrăbii când cad, ci şi de genţile pierdute.

Acesta a fost testul credinţei mele şi am avut încredere în Dumnezeu. Când mi s-a spus că urma să primesc geanta a doua zi, am fost sceptică. Oare chiar aşa va fi? Şi oare îmi voi găsi şi banii? Totuşi am dormit liniştită, fără să mă îngrijorez. M-am rugat pentru aceasta şi Dumnezeu mi-a dat pace. Uneori ajungem singuri într-o situaţie în care credem că lui Dumnezeu nu-I pasă de lucrurile mărunte din viaţa noastră, dar nu este adevărat. De aceea îmi place atât de mult versetul de astăzi.

SANDRA A. BROWN

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO