Tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună şi orice laudă, aceea să vă însufleţească.

(Filipeni 4:8)

Nu cu mult timp în urmă, în Columbia, ştirea despre doi adolescenţi de 14, respectiv, 16 ani, a produs mare vâlvă. Aceştia au hotărât să se sinucidă împreună şi, ţinându-se de mână, au sărit de pe un pod chiar sub privirea neajutorată a tatălui fetei. Aceasta a murit pe loc, iar băiatul la scurt timp după ce a fost transportat la spital.

Astfel de ştiri te fac să reflectezi. Te gândeşti la durerea părinţilor. Te întrebi ce-o fi fost în mintea acelor adolescenţi de i-a făcut să recurgă la un astfel de gest radical. Şi-ţi vine să strigi: „Doamne, ce-i cu lumea asta? Ce mai urmează acum?”
Modul nostru de gândire este cauza multor nenorociri din ziua de astăzi. Nu toţi ştim cum să gândim şi astfel devenim robii propriilor gânduri. Suntem ceea ce gândim. Trăim şi ne comportăm în funcţie de cum gândim. Vrăjmaşul foloseşte fiecare modalitate posibilă pentru a ne lua cu asalt mintea. Ne inspiră gânduri negative despre noi înşine şi despre alţii. Prin intermediul gândurilor, el ne modifică emoţiile şi aduce haos în viaţa noastră.

Soluţia este una simplă şi se găseşte în versetul de astăzi. El ne arată calea spre o viaţă fericită şi victorioasă. Scriptura ne invită să ne gândim la toate lucrurile adevărate, drepte şi bune. Ea ne invită să ne-ndreptăm gândurile spre Isus. Concentrându-ne prea mult asupra propriilor emoţii, vrăjmaşul ne va pune în faţă probleme şi ispite cărora nu le putem face faţă singuri.

Isus este soluţia. Să ne concentrăm gândurile asupra harului Său. Adu-ţi aminte cât de mult te iubeşte El – atât de mult încât Şi-a dat viaţa pentru tine – şi roagă-L să te salveze din orice situaţie dificilă. Din nefericire, nu mai putem face nimic pentru cei doi adolescenţi deznădăjduiţi. Dar ceea ce putem face este să ne trăim viaţa ca o binecuvântare pentru ceilalţi. Să-L lăsăm pe Isus să fie centrul gândurilor noastre acum şi pentru totdeauna. Să-L facem părtaş la provocările şi necazurile noastre şi să trăim vieţi binecuvântate prin harul Său.

Din fericire, nu suntem lăsaţi singuri; Domnul ne promite: „Eu te voi învăţa şi-ţi voi arăta calea pe care trebuie s-o urmezi, te voi sfătui şi voi avea privirea îndreptată asupra ta” (Psalmii 32:8).

CECILIA MORENO DE IGLESIAS

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO