Doamne, te rog, potolește-mi setea!

 Voi, toţi cei însetaţi, veniţi la ape.

(Isaia 55:1)

Tundeam gazonul din grădină şi, fiindcă plouase foarte mult în ultimele zile, iarba crescuse foarte înaltă, ceea ce o făcea greu de tuns. Pe deasupra, afară era cald şi uscat. M-am chinuit cu maşina de tuns iarba mai mult de o oră la temperatura de 36°C. Udă de transpiraţie şi teribil de însetată, tânjeam după un pahar cu apă. Atunci draga mea mamă mi-a adus o cană mare cu apă rece. Vă pot spune că a fost excelentă!

Ce senzaţie revigorantă am simţit când apa rece pătrundea în corp! În câteva momente, am uitat de oboseală şi căldură. Cu adevărat, apa simplă face minuni! Întotdeauna rămân uimită de cât de repede îşi revin florile şi plantele uscate de prea multă căldură dacă le uzi sau de cum înfloreşte deşertul după ce a plouat. Probabil că seminţele au aşteptat ani la rând în solul arid al deşertului, iar după ploaie, un adevărat covor de flori se întinde în faţa ta.

Versetul de astăzi mă duce cu gândul la ceea ce ne-a făgăduit Dumne­zeu. Într-o zi – cât de curând – ne vom potoli setea pe vecie. Este o făgăduin­ţă extraordinară, o promisiune a mântuirii. Atunci vom fi vindecaţi complet şi pentru totdeauna. Nu voi mai fi niciodată obosită sau epuizată, ci plină de o energie debordantă. „Cum doreşte un cerb izvoarele de apă, aşa Te doreş­te sufletul meu pe Tine, Dumnezeule” nu sunt doar versurile unei melodii bazate pe Psalmul 42. Aceasta este dorinţa mea zilnică după mai multă apă şi are de-a face cu credinţa şi speranţa mea că, într-o bună zi, totul va fi perfect. Foarte curând mă voi afla în prezenţa Domnului meu. Îl voi vedea şi voi putea vorbi cu El.

Chiar şi acum beau din fântâna binecuvântărilor şi pot spune la cât mai mulţi ce frumos este să trăiesc cu Tatăl şi Domnul meu şi să-mi construiesc viaţa pe temelia pusă de El, ştiind că El va avea grijă ca totul să meargă bine. Îmi doresc ca mai mulţi oameni să bea din apa vieţii şi să ajungă să Îl cunoască pe Acela care este ,,Apa vieţii” (vezi Apocalipsa 21:6, Ioan 4:14).

Chiar şi acum, trăind viaţa aceasta, pot experimenta ce înseamnă să fii în Isus. Setea mea este mare şi am multe întrebări la care aş vrea să pri­mesc răspuns chiar acum. Dar Domnul îmi va descoperi lucrurile pe care încă nu le înţeleg. Această convingere îmi dă putere şi mă ajută să privesc viitorul cu încredere, pentru că ştiu că Domnul îmi va potoli setea pe deplin.

ULRIKE LUKE

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO