luni, 14 mai 2012
0

Să facem planuri împreună

Studiul 7

Luni , 14 mai 2012

 

Adeseori, se întâmplă ca la stabilirea obiectivelor şi a strategiilor de mărturie şi evanghelizare să participe numai câţiva oameni. După aceea, aceşti câţiva oameni încearcă să-i convingă pe ceilalţi să participe la îndeplinirea planului. Este cu mult mai bine ca planificarea să fie făcută de un grup mai mare. Din acest motiv, Manualul Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea declară că una dintre principalele preocupări ale comitetului bisericii este aceea de a planifica şi a susţine lucrarea de evanghelizare în toate etapele ei.

3. Ce ne spune Pavel în 1 Corinteni 14:40 despre necesitatea de a face planuri? Ce consecinţe ne sugerează acest verset că ar putea apărea din cauza lipsei planificării sau a unei planificări necorespunzătoare?

1 Corinteni 14

40. Dar toate să se facă în chip cuviincios şi cu rânduială.

Bisericile pot comite unele greşeli atunci când îşi propun să se implice în lucrarea de mărturie şi evanghelizare. O greşeală este aceea de a stabili obiectivele, fără a stabili şi strategiile prin care ele pot atinse. O altă greşeală este aceea de a stabili strategii, dar fără a stabili vreun obiectiv clar. Şi, în final, o altă greşeală poate fi aceea de a stabili obiectivele şi strategiile, dar fără a face planuri pentru evaluare. Obiectivele şi planurile merg mână în mână, dar întotdeauna stabilim mai întâi obiectivele şi abia apoi trecem la conceperea planului pentru atingerea acelor obiective. Pe lângă acestea, procesul de evaluare ajută biserica să îşi păstreze direcţia şi verifică progresul realizat în atingerea obiectivelor.

Fiecare biserică trebuie să fie la curent cu conceptul de „proprietate” asupra obiectivelor. De regulă, cei care stabilesc obiectivele şi care se implică în planificarea strategică sunt câştigaţi de direcţia şi de procesul ales. De aceea, este important ca, în toate etapele planificării, să fie implicaţi cât mai mulţi oameni posibil pentru ca şi ei să aibă sentimentul de „proprietate” asupra obiectivelor. Dacă acest lucru nu se întâmplă, atunci, cel mai probabil că planurile pe termen lung vor deveni proprietatea câtorva oameni care se vor lupta să le îndeplinească. În această situaţie, este puţin probabil că vor avea succes.

Citeşte Psalmul 37. Ce ni se spune aici despre succesul activităţilor noastre de mărturie şi evanghelizare? Ce principii şi ce făgăduinţe putem desprinde din acest psalm?

Psalmul 37

1.  Nu te mânia pe cei răi şi nu te uita cu jind la cei ce fac răul;
2. căci sunt cosiţi iute ca iarba şi se veştejesc ca verdeaţa.
3. Încrede-te în Domnul şi fă binele; locuieşte în ţară şi umblă în credincioşie.
4. Domnul să-ţi fie desfătarea, şi El îţi va da tot ce-ţi doreşte inima.
5. Încredinţează-ţi soarta în mâna Domnului, încrede-te în El, şi El va lucra,
6. El va face să strălucească dreptatea ta ca lumina, şi dreptul tău ca soarele la amiază.
7. Taci înaintea Domnului şi nădăjduieşte în El. Nu te mânia pe cel ce izbuteşte în umbletele lui, pe omul care îşi vede împlinirea planurilor lui rele.
8. Lasă mânia, părăseşte iuţimea; nu te supăra, căci supărarea duce numai la rău.
9. Fiindcă cei răi vor fi nimiciţi, iar cei ce nădăjduiesc în Domnul vor stăpâni ţara.
10. Încă puţină vreme, şi cel rău nu va mai fi; te vei uita la locul unde era, şi nu va mai fi.
11. Cei blânzi moştenesc ţara şi au belşug de pace.
12. Cel rău face la planuri împotriva celui neprihănit şi scrâşneşte din dinţi împotriva lui.
13. Domnul râde de cel rău, căci vede că-i vine şi lui ziua.
14. Cei răi trag sabia şi îşi încordează arcul, ca să doboare pe cel nenorocit şi sărac, ca să înjunghie pe cei cu inima neprihănită.
15. Dar sabia lor intră în însăşi inima lor, şi li se sfărâmă arcurile.
16. Mai mult face puţinul celui neprihănit decât belşugul multor răi.
17. Căci braţele celui rău vor fi zdrobite, dar Domnul sprijină pe cei neprihăniţi.
18. Domnul cunoaşte zilele oamenilor cinstiţi; şi moştenirea lor ţine pe vecie.
19. Ei nu rămân de ruşine în ziua nenorocirii, ci au de ajuns în zilele de foamete.
20. Dar cei răi pier, şi vrăjmaşii Domnului sunt ca cele mai frumoase păşuni: pier, pier ca fumul.
21. Cel rău ia cu împrumut, şi nu dă înapoi; dar cel neprihănit este milos şi dă.
22. Căci cei binecuvântaţi de Domnul stăpânesc ţara, dar cei blestemaţi de El sunt nimiciţi.
23. Domnul întăreşte paşii omului, când Îi place calea lui;
24. dacă se întâmplă să cadă, nu este doborât de tot, căci Domnul îl apucă de mână.
25. Am fost tânăr, şi am îmbătrânit, dar n-am văzut pe cel neprihănit părăsit, nici pe urmaşii lui cerşindu-şi pâinea.
26. Ci el întotdeauna este milos şi dă cu împrumut; şi urmaşii lui sunt binecuvântaţi.
27. Depărtează-te de rău, fă binele, şi vei dăinui pe vecie.
28. Căci Domnul iubeşte dreptatea şi nu părăseşte pe credincioşii Lui. Totdeauna ei sunt sub paza Lui, dar sămânţa celor răi este nimicită.
29. Cei neprihăniţi vor stăpâni ţara şi vor locui în ea pe vecie.
30. Gura celui neprihănit vesteşte înţelepciunea, şi limba lui trâmbiţează dreptatea.
31. Legea Dumnezeului său este în inima lui; şi nu i se clatină paşii.
32. Cel rău pândeşte pe cel neprihănit şi caută să-l omoare.
33. Dar Domnul nu-l lasă în mâinile lui şi nu-l osândeşte când vine la judecată.
34. Nădăjduieşte în Domnul, păzeşte calea Lui, şi El te va înălţa ca să stăpâneşti ţara: vei vedea pe cei răi nimiciţi.
35. Am văzut pe cel rău în toată puterea lui; se întindea ca un copac verde.
36. Dar, când am trecut a doua oară, nu mai era acolo; l-am căutat, dar nu l-am mai putut găsi.
37. Uită-te bine la cel fără prihană şi priveşte pe cel fără vicleşug; căci omul de pace are parte de moştenitori.
38. Dar cei răzvrătiţi sunt nimiciţi cu toţii, sămânţa celor răi este prăpădită.
39. Scăparea celor neprihăniţi vine de la Domnul; El este ocrotitorul lor la vremea necazului.
40. Domnul îi ajută şi-i izbăveşte; îi izbăveşte de cei răi şi-i scapă, pentru că se încred în El.
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO