[miercuri, 1 iunie] Biruința asupra idolatriei

 

 

4. Ce lecții despre adevărata închinare putem extrage din reforma produsă în familia lui Iacov?

 

Geneza 34:30–35:15

„30 Atunci, Iacov a zis lui Simeon şi lui Levi: „Voi m-aţi nenorocit, făcându-mă urât locuitorilor ţării, canaaniţilor şi fereziţilor. N-am sub porunca mea decât un mic număr de oameni; ei se vor strânge împotriva mea, mă vor bate şi voi fi nimicit, eu şi casa mea.” 31 Ei au răspuns: „Se cuvenea oare să se poarte cu sora noastră cum se poartă cu o curvă?”

Dumnezeu a zis lui Iacov: „Scoală-te, suie-te la Betel, locuieşte acolo şi ridică acolo un altar Dumnezeului care ţi S-a arătat când fugeai de fratele tău Esau.” 2 Iacov a zis casei lui şi tuturor celor ce erau cu el: „Scoateţi dumnezeii străini care sunt în mijlocul vostru, curăţiţi-vă şi schimbaţi-vă hainele, 3 ca să ne sculăm şi să ne suim la Betel, căci acolo voi ridica un altar Dumnezeului care m-a ascultat în ziua necazului meu şi care a fost cu mine în călătoria pe care am făcut-o.” 4 Ei au dat lui Iacov toţi dumnezeii străini care erau în mâinile lor şi cerceii pe care-i purtau în urechi. Iacov i-a îngropat în pământ, sub stejarul de lângă Sihem. 5 Apoi au plecat. Groaza lui Dumnezeu s-a răspândit peste cetăţile care-i înconjurau, aşa că locuitorii lor n-au urmărit pe fiii lui Iacov. 6 Iacov şi toţi cei ce erau cu el au ajuns la Luz, adică Betel, în ţara Canaan. 7 A zidit acolo un altar şi a numit locul acela El-Betel (Dumnezeul Betelului), căci acolo i Se descoperise Dumnezeu când fugea de fratele său. 8 Debora, doica Rebecăi, a murit şi a fost îngropată mai jos de Betel, sub stejarul căruia i s-a pus numele: „Stejarul jalei.” 9 Dumnezeu S-a arătat iarăşi lui Iacov după întoarcerea lui din Padan-Aram şi l-a binecuvântat. 10 Dumnezeu i-a zis: „Numele tău este Iacov, dar nu te vei mai chema Iacov, ci numele tău va fi Israel.” Şi i-a pus numele Israel. 11 Dumnezeu i-a zis: „Eu sunt Dumnezeul Cel Atotputernic. Creşte şi înmulţeşte-te; un neam şi o mulţime de neamuri se vor naşte din tine şi chiar împăraţi vor ieşi din coapsele tale. 12 Ţie îţi voi da ţara pe care am dat-o lui Avraam şi lui Isaac şi voi da ţara aceasta seminţei tale după tine.” 13 Dumnezeu S-a înălţat de la el, în locul unde îi vorbise. 14 Şi Iacov a ridicat un stâlp de aducere-aminte în locul unde îi vorbise Dumnezeu, un stâlp de piatră, pe care a adus o jertfă de băutură şi a turnat untdelemn. 15 Iacov a numit locul unde îi vorbise Dumnezeu, Betel”.

 

Imediat după nemulțumirea lui Iacov că pacea cu canaaniții fusese compromisă (Geneza 34:30) și după ce i-a mustrat pe cei doi fii ai lui (Geneza 34:31), Dumnezeu îl îndeamnă pe Iacov să plece de la Sihem și să se întoarcă la Betel, ca să-și reînnoiască legământul. Apoi, primul lucru consemnat după porunca lui Dumnezeu este că Iacov le spune celor din casa lui să renunțe la idolii canaaniți, care fuseseră luați odată cu prădarea cetății Sihem, și la idolii pe care Rahela îi furase din casa tatălui ei (Geneza 31:19,32). Și aceste aspecte sunt foarte importante în ce privește legământul cu Dumnezeu. Acești idoli fuseseră păstrați și probabil adorați în ciuda angajamentului lui Iacov față de Dumnezeu. Nu era suficient ca Iacov să plece de la Sihem ca să scape de influența din Canaan. El trebuia să îndepărteze idolii din tabăra lui și din inimile oamenilor.

 

Procesul pocăinței înseamnă să facem mai mult decât să ne mutăm fizic dintr-un loc în altul sau dintr-o biserică în alta. Cel mai important este ca, prin harul lui Dumnezeu, să căutăm să eradicăm idolatria din inima noastră, indiferent de locul în care trăim, deoarece ne putem face idoli aproape din orice.

 

Când Iacov Îl ascultă pe Dumnezeu și procedează conform cu porunca Sa, în final Dumnezeu intervine și „groaza lui Dumnezeu” (Geneza 35:5) cuprinde toate popoarele din jur, care nu îndrăznesc să-l atace pe Iacov. Atunci, Iacov este gata să se închine cu „toți cei ce erau cu el” (Geneza 35:6), ceea ce sugerează că unitatea familiei fusese restabilită. Iacov îi dă acestui loc numele de El-Betel, un mod de aducere-aminte a visului lui cu scara, un semn că legătura dintre cer și pământ – legătură ruptă pentru o vreme – era acum refăcută.

 

De data aceasta, accentul este pe Dumnezeul de la Betel, nu pe loc în sine. Nota aceasta personală apare din nou când Dumnezeu îi amintește lui Iacov de numele lui, Israel, cu dubla făgăduință pe care această binecuvântare o aduce cu sine. Mai întâi, binecuvântarea primită de Iacov înseamnă rodnicie, continuarea liniei mesianice și nașterea multor „neamuri” (Geneza 35:11), iar în al doilea rând aceasta face trimitere la Țara Promisă (Geneza 35:12).

 

Opune-te influențelor negative din mediul online, având inițiative pozitive! De exemplu, poți distribui astăzi cel mai recent video realizat de Hope Discovery România (hopediscovery.org/ro/).

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO