[joi, 21 octombrie] Cea mai mare poruncă dintre toate
Oricât de mult încearcă unii creștini, din diferite motive, să separe Vechiul Testament de Noul Testament, nu se poate, cel puțin nu fără a priva cu totul Noul Testament de adevărata lui semnificație. Noul Testament, cu revelația lui despre Isus și cu explicațiile lui teologice despre viața, moartea, învierea și lucrarea Lui de Mare-Preot, arată spre împlinirea multor profeții și tipuri din Vechiul Testament. În multe feluri, Vechiul Testament formează fundalul, contextul sau baza pentru Noul Testament. Ambele testamente dezvăluie bunătatea și dragostea lui Dumnezeu.
7. Ce întrebare a fost pusă în legătură cu „cea mai mare poruncă dintre toate”? Ce a răspuns Isus și de unde Și-a luat răspunsul?
Marcu 12:28-30
„28 Unul din cărturari, care-i auzise vorbind, fiindcă ştia că Isus răspunsese bine saducheilor, a venit la El şi L-a întrebat: „Care este cea dintâi dintre toate poruncile?” 29 Isus i-a răspuns: „Cea dintâi este aceasta: ‘Ascultă, Israele! Domnul, Dumnezeul nostru, este un singur Domn’ 30 şi ‘Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău şi cu toată puterea ta’. Iată porunca dintâi”.
Este interesant că un cărturar, adică un om care își dedicase viața înțelegerii Legii și modului în care ar trebui să fie ea aplicată, a pus această întrebare. Având în vedere numeroasele legi de care evreii credeau că trebuie să asculte (tradiția iudaică de mai târziu spunea că erau 613), nu este surprinzător că ei voiau ca totul să fie concentrat într-o singură întrebare.
Și ce a făcut Isus? A mers direct la Deuteronomul 6, începând cu: „Ascultă Israele: Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn” (Deuteronomul 6:4), și apoi a citat și următorul verset, care spune să-L iubești pe Dumnezeu cu toată inima ta, cu tot sufletul tău și cu toată puterea ta. El le-a îndreptat astfel atenția spre afirmația-cheie că Domnul era Dumnezeul lor, singurul lor Dumnezeu, și, pe baza acelui mare adevăr, le-a amintit că erau chemați să-L iubească în mod suprem.
Ce altceva ar putea fi „adevărul prezent” mai mult decât această poruncă? Și în zilele de pe urmă, când se vor desfășura evenimentele finale și fiecare va fi chemat într-un mod foarte dramatic să aleagă să fie de o parte sau de alta, poruncile lui Dumnezeu (Apocalipsa 14:12) vor juca un rol crucial.
În ultimă instanță, alegerea de partea cui vom fi, chiar și în fața persecuției, va depinde de cât de autentică este dragostea noastră pentru Dumnezeu. Acesta este factorul decisiv și putem ajunge să-L iubim pe Dumnezeu cu toată inima noastră, cu tot sufletul nostru și cu toată puterea noastră doar atunci când ajungem să-L cunoaștem și să experimentăm personal bunătatea, dragostea și harul Lui.
Dacă cineva te-ar întreba cum ajung oamenii să-L iubească pe Dumnezeu, pe care nu L-au văzut personal, ce ai spune?
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO