[miercuri, 12 mai] Dumnezeu și poporul Israel

 

 

„Acum, dacă veți asculta glasul Meu și dacă păzi legământul Meu, veți fi ai Mei dintre toate popoarele, căci tot pământul este al Meu. Îmi veți fi o împărăție de preoți și un neam sfânt. Acestea sunt cuvintele pe care le vei spune copiilor lui Israel” (Exodul 19:5,6).

 

În aceste versete, Domnul le propune copiilor lui Israel legământul Său. Deși, într-un anumit sens, Domnul îi chema, chemarea aceasta nu le era impusă automat, fără ca ei să aibă posibilitatea de a alege. Copiii lui Israel trebuiau să coopereze. Chiar și eliberarea din Egipt implicase cooperarea lor: dacă nu ar fi făcut ce le spusese Domnul, și anume să ungă ușorii casei cu sânge, nu ar fi fost eliberați. Era foarte simplu.

 

Și aici, Domnul nu le spune: „Fie că vreți, fie că nu vreți, voi veți fi ai Mei dintre toate popoarele și o împărăție de preoți.” Nu așa procedează Dumnezeu și nu așa spune textul.

 

6. Cum înțelegi ce spune Domnul în Exodul 19:5,6 în contextul mântuirii prin credință? Porunca de a-L asculta pe Domnul anulează cumva conceptul de mântuire prin har? Cum te ajută următoarele texte să găsești răspunsul?

 

Romani  3:19-24

„19 Ştim însă că tot ce spune Legea, spune celor ce sunt sub Lege, pentru ca orice gură să fie astupată şi toată lumea să fie găsită vinovată înaintea lui Dumnezeu. 20 Căci nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunoştinţa deplină a păcatului.21 Dar acum s-a arătat o neprihănire, pe care o dă Dumnezeu, fără lege – despre ea mărturisesc Legea şi Prorocii – 22 şi anume neprihănirea dată de Dumnezeu, care vine prin credinţa în Isus Hristos, pentru toţi şi peste toţi cei ce cred în El. Nu este nicio deosebire. 23 Căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu. 24 Şi sunt socotiţi neprihăniţi, fără plată, prin harul Său, prin răscumpărarea care este în Hristos Isus”.

 

Romani 6:1,2

„Ce vom zice dar? Să păcătuim mereu ca să se înmulţească harul? 2 Nicidecum! Noi, care am murit faţă de păcat, cum să mai trăim în păcat?”

 

Romani 7:7

Deci ce vom zice? Legea este ceva păcătos? Nicidecum! Dimpotrivă, păcatul nu l-am cunoscut decât prin Lege. De pildă, n-aş fi cunoscut pofta, dacă Legea nu mi-ar fi spus: „Să nu pofteşti!”

 

Apocalipsa 14:12

„Aici este răbdarea sfinţilor, care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Isus.”

 

„Noi nu ne câștigăm mântuirea prin ascultarea noastră; pentru că mântuirea este darul fără plată al lui Dumnezeu, care poate fi primit prin credință. Dar ascultarea este rodul credinței.” – Ellen G. White, „Calea către Hristos”, p. 61.

 

Gândește-te la ce a fost dispus Domnul să facă pentru copiii lui Israel: nu doar că i-a eliberat în mod miraculos din sclavia egipteană, ci a vrut ca ei să fie ai Lui dintre toate popoarele, o împărăție de preoți. Întrucât relația lor cu El se baza pe salvarea pe care El le-o oferea (atât temporară, din robia egipteană, cât și veșnică), Domnul a căutat să-i ridice la un nivel spiritual, intelectual și moral care i-ar fi făcut să devină minunea lumii antice. Și aceasta cu scopul de a-i folosi în lucrarea de a le vesti neamurilor Evanghelia. Drept răspuns, tot ceea ce israeliții trebuiau să facă era să asculte.

 

În ce mod ar trebui ca experiența noastră personală cu Domnul să reflecte același principiu pe care îl regăsim în studiul de astăzi?

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO