Alegere prin har
2. Citeşte Romani 11,1-7. Ce învăţătură populară este contrazisă cu claritate şi irevocabil în pasajul acesta?
În prima parte a răspunsului său la întrebarea: „A lepădat Dumnezeu pe poporul Său?’, Pavel indică o rămăşiţă, o alegere a harului, ca dovadă că Dumnezeu nu a lepădat pe poporul Său. Mântuirea le este oferită tuturor celor care o acceptă, atât iudei, cât şi neamuri.
Ar trebui să ne amintim că primii convertiţi la creştinism au fost iudei – de exemplu, grupul care a fost convertit în Ziua Cincizecimii. A fost nevoie de o viziune specială şi de o minune pentru a-l convinge pe Petru că neamurile aveau acces egal la harul lui Hristos (Fapte 10; compară cu Fapte 15,7-9) şi că Evanghelia trebuie să le fie vestită şi lor.
Fapte 10
1. In Cezareea era un om cu numele Corneliu, sutas din ceata de ostasi numita „Italiana”. 2. Omul acesta era cucernic si temator de Dumnezeu, impreuna cu toata casa lui. El facea multe milostenii norodului si se ruga totdeauna lui Dumnezeu. 3. Pe la ceasul al noualea din zi, a vazut lamurit intr-o vedenie pe un inger al lui Dumnezeu ca a intrat la el si i-a zis: „Cornelie!” 4. Corneliu s-a uitat tinta la el, s-a infricosat si a raspuns: „Ce este, Doamne?” Si ingerul i-a zis: „Rugaciunile si milosteniile tale s-au suit inaintea lui Dumnezeu, si El Si-a adus aminte de ele. 5. Trimite acum niste oameni la Iope si cheama pe Simon, zis si Petru. 6. El gazduieste la un om numit Simon tabacarul, a carui casa este langa mare: acela iti va spune ce trebuie sa faci.” 7. Cum a plecat ingerul care vorbise cu el, Corneliu a chemat doua din slugile sale si un ostas cucernic din aceia care-i slujeau in tot timpul; 8. si, dupa ce le-a istorisit totul, i-a trimis la Iope. 9. A doua zi, cand erau pe drum si se apropiau de cetate, Petru s-a suit sa se roage pe acoperisul casei, pe la ceasul al saselea. 10. L-a ajuns foamea si a vrut sa manance. Pe cand ii pregateau mancarea, a cazut intr-o rapire sufleteasca. 11. A vazut cerul deschis si un vas ca o fata de masa mare, legata cu cele patru colturi, coborandu-se si slobozindu-se in jos pe pamant. 12. In ea se aflau tot felul de dobitoace cu patru picioare si taratoare de pe pamant si pasarile cerului. 13. Si un glas i-a zis: „Petre, scoala-te, taie si mananca.” 14. „Nicidecum, Doamne”, a raspuns Petru. „Caci niciodata n-am mancat ceva spurcat sau necurat.” 15. Si glasul i-a zis iarasi a doua oara: „Ce a curatat Dumnezeu, sa nu numesti spurcat.” 16. Lucrul acesta s-a facut de trei ori, si indata dupa aceea vasul a fost ridicat iarasi la cer. 17. Pe cand Petru nu stia ce sa creada despre intelesul vedeniei pe care o avusese, iata ca, oamenii trimisi de Corneliu, intreband de casa lui Simon, au stat la poarta 18. si au intrebat cu glas tare daca Simon, zis si Petru, gazduieste acolo. 19. Si, pe cand se gandea Petru la vedenia aceea, Duhul i-a zis: „Iata ca te cauta trei oameni; 20. scoala-te, coboara-te si du-te cu ei fara sovaire, caci Eu i-am trimis.” 21. Petru deci s-a coborat si a zis oamenilor acelora: „Eu sunt acela pe care-l cautati; ce pricina va aduce?” 22. Ei au raspuns: „Sutasul Corneliu, om drept si temator de Dumnezeu si vorbit de bine de tot neamul iudeilor, a fost instiintat de Dumnezeu, printr-un inger sfant, sa te cheme in casa lui si sa auda cuvintele pe care i le vei spune.” 23. Petru deci i-a chemat inauntru si i-a gazduit. 24. A doua zi, s-a sculat si a plecat cu ei. L-au insotit si cativa frati din Iope. In cealalta zi au ajuns la Cezareea. Corneliu ii astepta cu rudele si prietenii de aproape, pe care-i chemase. 25. Cand era sa intre Petru, Corneliu, care-i iesise inainte, s-a aruncat la picioarele lui si i s-a inchinat. 26. Dar Petru l-a ridicat si a zis: „Scoala-te, si eu sunt om!” 27. Si, vorbind cu el, a intrat in casa si a gasit adunati pe multi. 28. „Stiti”, le-a zis el, „ca nu este ingaduit de Lege unui iudeu sa se insoteasca impreuna cu unul de alt neam sau sa vina la el; dar Dumnezeu mi-a aratat sa nu numesc pe niciun om spurcat sau necurat. 29. De aceea am venit fara cartire cand m-ati chemat; va intreb, dar, cu ce gand ati trimis dupa mine?” 30. Corneliu a raspuns: „Acum patru zile, chiar in clipa aceasta, ma rugam in casa mea la ceasul al noualea; si iata ca a stat inaintea mea un om cu o haina stralucitoare 31. si a zis: „Cornelie, rugaciunea ta a fost ascultata, si Dumnezeu Si-a adus aminte de milosteniile tale. 32. Trimite, dar, la Iope si cheama pe Simon, zis si Petru; el gazduieste in casa lui Simon tabacarul, langa mare; cand va veni el, iti va vorbi.” 33. Am trimis indata la tine, si bine ai facut ca ai venit. Acum, dar, toti suntem aici inaintea lui Dumnezeu, ca sa ascultam tot ce ti-a poruncit Domnul sa ne spui.” 34. Atunci Petru a inceput sa vorbeasca si a zis: „In adevar, vad ca Dumnezeu nu este partinitor, 35. ci ca, in orice neam, cine se teme de El si lucreaza neprihanire este primit de El. 36. El a trimis Cuvantul Sau fiilor lui Israel si le-a vestit Evanghelia pacii, prin Isus Hristos, care este Domnul tuturor. 37. Stiti vorba facuta prin toata Iudeea, incepand din Galileea, in urma botezului propovaduit de Ioan; 38. cum Dumnezeu a uns cu Duhul Sfant si cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla din loc in loc, facea bine si vindeca pe toti cei ce erau apasati de diavolul; caci Dumnezeu era cu El. 39. Noi suntem martori a tot ce a facut El in tara iudeilor si in Ierusalim. Ei L-au omorat, atarnandu-L pe lemn. 40. Dar Dumnezeu L-a inviat a treia zi si a ingaduit sa Se arate, 41. nu la tot norodul, ci noua, martorilor alesi mai dinainte de Dumnezeu, noua, care am mancat si am baut impreuna cu El dupa ce a inviat din morti. 42. Isus ne-a poruncit sa propovaduim norodului si sa marturisim ca El a fost randuit de Dumnezeu Judecatorul celor vii si al celor morti. 43. Toti prorocii marturisesc despre El ca oricine crede in El capata, prin Numele Lui, iertarea pacatelor.” 44. Pe cand rostea Petru cuvintele acestea, S-a coborat Duhul Sfant peste toti cei ce ascultau Cuvantul. 45. Toti credinciosii taiati imprejur care venisera cu Petru au ramas uimiti cand au vazut ca darul Duhului Sfant s-a varsat si peste Neamuri. 46. Caci ii auzeau vorbind in limbi si marind pe Dumnezeu. Atunci Petru a zis: 47. „Se poate opri apa ca sa nu fie botezati acestia care au primit Duhul Sfant ca si noi?” 48. Si a poruncit sa fie botezati in Numele Domnului Isus Hristos. Atunci l-au rugat sa mai ramana cateva zile la ei.
Fapte 15
7 După ce s’a făcut multă vorbă, s’a sculat Petru şi le -a zis: ,,Fraţilor, ştiţi că Dumnezeu, de o bună bucată de vreme, a făcut o alegere între voi, ca, prin gura mea, Neamurile să audă cuvîntul Evangheliei, şi să creadă.
8 Şi Dumnezeu, care cunoaşte inimile, a mărturisit pentru ei, şi le -a dat Duhul Sfînt ca şi nouă.
9 N’a făcut nici o deosebire între noi şi ei, întrucît le -a curăţit inimile prin credinţă.
3. Vrea cumva Pavel să spună că acea parte din Israel care L-a respins pe Isus a ajuns oarbă faţă de mântuire, pentru că Dumnezeu a intenţionat acest lucru? Romani 11,7-10
Romani 11
7 Deci, ce urmează? Că Israel n’a căpătat ce căuta, iar rămăşiţa aleasă a căpătat; pe cînd ceilalţi au fost împietriţi,
8 după cum este scris: ,,Dumnezeu le -a dat un duh de adormire, ochi ca să nu vadă, şi urechi ca să n’audă, pînă în ziua de astăzi.„
9 Şi David zice: ,,Masa lor să li se prefacă într -o cursă, într-un laţ, într-un prilej de cădere şi într -o dreaptă răsplătire.
10 Să li se întunece ochii ca să nu vadă, şi spinarea să le -o ţii mereu gîrbovită.„
În versetele acestea, Pavel citează din Vechiul Testament, pe care iudeii îl considerau ca având autoritate. Pasajele pe care le citează Pavel Îl reprezintă pe Dumnezeu, dându-i lui Israel un spirit de somnolenţă, împiedicându-l să vadă şi să audă. Oare îi orbeşte Dumnezeu pe oameni pentru a-i împiedica să vadă lumina care i-ar conduce la mântuire? Niciodată! Pasajele acestea trebuie să fie înţelese în lumina explicaţiei pe care am dat-o capitolului Romani 9. Pavel nu vorbeşte despre mântuirea personală, deoarece Dumnezeu nu respinge de la mântuire niciun grup în masă. În schimb, ideea de aici, aşa cum a fost mereu, se referă la rolul pe care îl au aceste persoane în lucrarea Sa.
Ce este greşit în ideea că Dumnezeu a respins în masă un grup de oameni, din perspectiva mântuirii? De ce contează aceasta în comparaţie cu întreaga învăţătură a Evangheliei, a cărei esenţă arată că Hristos a murit pentru ca toţi oamenii să fie mântuiţi? Cum a condus ideea aceasta, în cazul iudeilor, la rezultate tragice?
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
