Întemeiați pe Scriptură
Până aici, Pavel şi-a apărat Evanghelia îndreptăţirii prin credinţă aducând ca argument hotărârea luată de apostoli cu ocazia consfătuirii din Ierusalim (Galateni 2:1-10) şi experienţa personală a galatenilor (Galateni 3:1-5). Începând cu Galateni 3:6, Pavel recurge la mărturia Scripturii pentru confirmarea finală a Evangheliei pe care o vesteşte. De fapt, pasajul acesta este alcătuit din argumente bazate pe Scriptură, care sunt introduse progresiv.
2. Ce înţelegea Pavel prin cuvântul „Scriptură”? Galateni 3:6-8; vezi şi Romani 1:2; 4:3; 9:17.
Galateni 3:6-8
6 Tot aşa şi „Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi credinţa aceasta i-a fost socotită ca neprihănire.”
7 Înţelegeţi şi voi, dar, că fii ai lui Avraam sunt cei ce au credinţă.
8 Scriptura, de asemenea, fiindcă prevedea că Dumnezeu va socoti neprihănite pe Neamuri, prin credinţă, a vestit mai dinainte lui Avraam această veste bună: „Toate neamurile vor fi binecuvântate în tine.”Romani 1:2
pe care o făgăduise mai înainte prin prorocii Săi în Sfintele Scripturi.Romani 4:3
Căci ce zice Scriptura? „Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi aceasta i s-a socotit ca neprihănire.”Romani 9:17
Fiindcă Scriptura zice lui faraon: „Te-am ridicat înadins, ca să-Mi arăt în tine puterea Mea şi pentru ca Numele Meu să fie vestit în tot pământul.”
Este important să ne amintim că Noul Testament nu exista la data la care Pavel scria Epistola către galateni. Pavel a fost printre primii scriitori ai
Noului Testament. Evanghelia după Marcu este, probabil, cea mai timpurie dintre cele patru Evanghelii, dar ea a fost scrisă cândva în preajma morţii lui Pavel (65 d.Hr.), adică la aproximativ cincisprezece ani după Epistola către galateni. Aşadar, atunci când aminteşte de Scriptură, Pavel se referă doar la Vechiul Testament.
Scripturile Vechiului Testament au un rol important în învăţăturile lui Pavel. El nu le priveşte ca pe nişte texte moarte, ci ca pe Cuvântul lui Dumnezeu, plin de autoritate şi de viaţă. În 2 Timotei 3:16, el scrie: „Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu.” Cuvântul tradus prin „insuflată” este theopneustos. Prima parte a acestui termen, theo, înseamnă „Dumnezeu”, iar a doua parte, „insuflat”. Pavel apelează la Scriptură pentru a demonstra că Isus este Mesia cel făgăduit (Romani 1:2-4), pentru a da îndrumări cu privire la vieţuirea creştină (Romani 13:8-10) şi pentru a susţine validitatea învăţăturilor sale (Galateni 3:8,9). Este dificil de socotit cu exactitate de câte ori citează Pavel din Vechiul Testament, însă epistolele sale (în afară de Tit şi Filimon, care sunt mai scurte) sunt pline cu astfel de citate.
3. Identifică, în Galateni 3:6-14, pasajele pe care Pavel le preia din Vechiul Testament. Ce ne spune acest lucru despre autoritatea Vechiului Testament?
Galateni 3:6-14
6 Tot aşa şi „Avraam a crezut pe Dumnezeu, şi credinţa aceasta i-a fost socotită ca neprihănire.”
7 Înţelegeţi şi voi, dar, că fii ai lui Avraam sunt cei ce au credinţă.
8 Scriptura, de asemenea, fiindcă prevedea că Dumnezeu va socoti neprihănite pe Neamuri, prin credinţă, a vestit mai dinainte lui Avraam această veste bună: „Toate neamurile vor fi binecuvântate în tine.”
9 Aşa că cei ce se bizuie pe credinţă sunt binecuvântaţi împreună cu Avraam cel credincios.
10 Căci toţi cei ce se bizuie pe faptele Legii sunt sub blestem; pentru că este scris: „Blestemat este oricine nu stăruie în toate lucrurile scrise în cartea Legii, ca să le facă.”
11 Şi că nimeni nu este socotit neprihănit înaintea lui Dumnezeu, prin Lege, este învederat, căci „cel neprihănit prin credinţă va trăi.”
12 Însă Legea nu se întemeiază pe credinţă; ci ea zice: „Cine va face aceste lucruri va trăi prin ele.”
13 Hristos ne-a răscumpărat din blestemul Legii, făcându-Se blestem pentru noi – fiindcă este scris: „Blestemat e oricine este atârnat pe lemn” –
14 pentru ca binecuvântarea vestită lui Avraam să vină peste Neamuri, în Hristos Isus, aşa ca, prin credinţă, noi să primim Duhul făgăduit.
Ţi se întâmplă uneori să crezi că anumite pasaje din Biblie sunt mai „inspirate” decât altele? Ţinând cont de afirmaţia lui Pavel din 2 Timotei 3:16, de ce este periculos să credem acest lucru?