Solia sănătăţii şi misiunea femeii

Pentru că zici: „Sunt bogat, m-am îmbogăţit şi nu duc lipsă de nimic”, şi nu ştii că eşti ticălos, nenorocit, sărac, orb şi gol, te sfătuiesc să cumperi de la Mine aur curăţit prin foc ca să te îmbogăţeşti şi haine albe, ca să te îmbraci cu ele şi să nu ţi se vadă ruşinea goliciunii tale şi doctorie pentru ochi ca să-ţi ungi ochii şi să vezi. (Apocalipsa 3:17,18)

Solia sănătăţii străbate ca un fir roşu evanghelia din zilele noastre. În acest început de mileniu trei, oamenii sunt mai bolnavi ca oricând. Cancerul, infarctul de miocard, accidentul vascular cerebral sunt boli frecvente şi prezente la segmente de populaţie din ce în ce mai tinere. Cu tot arsenalul de medicamente, cu toată tehnologia superavansată, apar tot mai multe boli noi, care ne înspăimântă şi ne dau nesiguranţa zilei de mâine. Suntem mai preocupaţi ca oricând de hrană sănătoasă; fugim de pesticide, insecticide, aditivi alimentari, conservanţi şi căutăm produsele bio. Oare câţi adventişti nu ar şti la ce bornă kilometrică ne aflăm? Solia sănătăţii a fost acceptată de unii parţial, pentru unii este un subiect învechit, pentru alţii, prea insistent, obositor. Oare ce ar spune Domnul Isus despre subiectul evanghelizării medicale?

Femeia adventistă are o misiune specială în această lucrare. O mulţime de femei, de diferite vârste, cu profesii diferite, sunt necesare pentru transmiterea soliei sănătăţii. Ele formează un lanţ invizibil care leagă pământul de cer. Domnul ne cheamă la o slujire care să promoveze sănătatea: agricultură bio, gospodine care îşi hrănesc sănătos familia, organizarea de expoziţii de sănătate, seminare, articole în reviste de speciahtate şi clase de gătit.

Mesajul Mântuitorului îndeamnă femeia creştină să slujească cu devotament în centre de sănătate şi la patul bolnavului, pentru vindecare fizică şi spirituală. Cu Scriptura în mână, sub influenţa Duhului Sfânt, orice creştină îi poate aduce mângâiere celui suferind, conducându-l la Cel ce aduce pacea în suflet în orice împrejurare.

Secerişul e mare, dar unde sunt secerătorii? Noi, cei caracterizaţi de versetele de mai sus, suntem avertizaţi că trebuie să ieşim din starea de căldicel. Cu nimic nu putem scuza indiferenţa şi neascultarea de chemarea Domnului. Alifia pentru ochii orbi ai laodiceeanului ne îndreaptă privirea spre consacrare, spre o implicare grabnică în lucrarea Domnului. Solia sănătăţii trebuie vestită până la venirea lui Isus Hristos. „Aceasta este una dintre marile ramuri ale lucrării de pregătire pentru venirea Fiului omului.” (Misiune şi sănătate pentru ultima generaţie, p. 21)

Mara Fara, Oraviţa, Banat