[sâmbătă, 22 noiembrie] Moștenitori ai făgăduințelor, prizonieri ai speranței

 

 

Text de memorat:

 

Zaharia 9:12

„Întoarceţi-vă la cetăţuie, prinşi de război plini de nădejde! O spun şi astăzi că îţi voi întoarce îndoit!”

 

Capitolele 13 la 21 din Iosua conțin liste ample de granițe geografice care delimitează zonele alocate semințiilor lui Israel. Pentru cititorul modern, aceste liste pot părea irelevante, dar ele se bazează pe o înțelegere teologică a țării promise, care este importantă și pentru noi astăzi. Prin aceste liste concrete, Dumnezeu dorea să le arate israeliților că țara nu era doar un vis, ci o realitate promisă într-un mod foarte tangibil, măsurabil. Însă, pentru ca această promisiune să devină realitate, ei trebuiau să acționeze.

 

Adică, da, Dumnezeu urma să le dea țara ca moștenire, urma să fie un cadou în direcția împlinirii promisiunii făcute părinților lor. „Vedeţi, v-am pus ţara înainte, intraţi şi luaţi în stăpânire ţara pe care Domnul a jurat părinţilor voştri, Avraam, Isaac şi Iacov, că o va da lor şi seminţei lor după ei” (Deuteronomul 1:8). Dar, da, și ei aveau un rol de jucat.

 

În această săptămână vom analiza câteva concepte teologice legate de țara promisă și implicațiile lor spirituale pentru cei  care revendică toate promisiunile care se găsesc în Domnul Isus.

 

 

Studiu zilnic

 

Biblia: Judecătorii 3 – 9
1. Ce i-a profetizat Debora lui Barac?
2. Cum sunt cei ce-L iubesc pe Domnul?
3. Cu ce putere l-a trimis Dumnezeu pe Ghedeon?
4. Din ce materiale a fost făcut efodul nelegiuit din Ofra?

 

Ellen G. White: „Faptele apostolilor”, cap. 52, 53
5. Cum se dobândește un loc în împărăția lui Dumnezeu?

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO