[miercuri, 14 mai] Dumnezeu în mijlocul poporului Său

 

 

Călăuziți de prezența lui Dumnezeu sub formă de nor, în drumul lor spre Țara Promisă israeliții se opreau, ridicau cortul întâlnirii, după care semințiile își așezau tabăra în jurul acestuia – trei seminții pe fiecare parte. Prezența lui Dumnezeu cobora în Locul Preasfânt și locuia în mijlocul poporului Său.

 

4. De fiecare parte a cortului întâlnirii exista o seminție dominantă. Care erau aceste patru seminții dominante, conform Numeri 2?

 

Numeri 2:3 (est)

„La răsărit, tabăra lui Iuda, cu steagul ei şi cu oştirile sale. Acolo să tabere mai-marele fiilor lui Iuda, Nahşon, fiul lui Aminadab,…”

 

Numeri 2:10 (sud)

„La miazăzi, tabăra lui Ruben, cu steagul ei şi cu oştirile ei. Acolo să tabere mai-marele fiilor lui Ruben, Eliţur, fiul lui Şedeur,…”

 

Numeri 2:18 (vest)

„La apus, tabăra lui Efraim, cu steagul său şi cu oştirile sale. Acolo să tabere mai-marele fiilor lui Efraim, Elişama, fiul lui Amihud,…”

 

Numeri 2:25 (nord)

„La miazănoapte, tabăra lui Dan, cu steagul ei şi cu oştirile ei. Acolo să tabere mai-marele fiilor lui Dan, Ahiezer, fiul lui Amişadai,…”

 

De remarcat că fiecare seminție dominantă își arbora propriul „steag”, un drapel special, pentru a se identifica. Deși Scripturile nu descriu explicit ce se afla pe fiecare steag, există o tradiție interesantă – bazată în mare pe caracteristicile semințiilor descrise în Geneza 49 și Deuteronomul 33 – care atribuie una dintre cele patru fețe fiecăruia dintre cele patru puncte cardinale. „Potrivit tradiției rabinice, steagul lui Iuda înfățișa imaginea unui leu, cel al lui Ruben – chipul unui om sau al unui cap de om, cel al lui Efraim – imaginea unui bou, iar cel al lui Dan – a unui vultur; astfel că cele patru ființe vii unite în formele heruvimice descrise de Ezechiel erau reprezentate pe aceste patru steaguri” (Carl Friedrich Keil și Franz Delitzsch, Commentary on the Old Testament, vol. 1, 2011, p. 660).

 

Bineînțeles că e posibil să interpretăm prea mult tradiția, dar este totuși interesant să comparăm această tradiție antică cu descrierea biblică a Noului Ierusalim. Apare un model interesant: pe fiecare dintre cele patru laturi ale cetății sunt trei porți care reprezintă trei seminții (Apocalipsa 21:12,13).

 

Din descrierea atât a taberei lui Israel, cât și a Noului Ierusalim reiese un fapt crucial: Dumnezeu intenționează să atragă omenirea mai aproape de tronul Său. Cartea Apocalipsa ne învață că „Domnul Dumnezeu, Cel Atotputernic, ca și Mielul sunt Templul ei” (Apocalipsa 21:22).

 

Evident că noi nu trăim în tabăra lui Israel. Dar care sunt modalitățile prin care ne putem apropia de prezența lui Dumnezeu în viața noastră de acum?

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO