[marți, 1 aprilie] „Daniele, ține ascunse aceste cuvinte!”

 

 

3. Ce voia să îi spună Domnul lui Daniel în Daniel 12:4? (Compară cu Apocalipsa 22:10.)

 

Daniel 12:4

„Tu însă, Daniele, ţine ascunse aceste cuvinte şi pecetluieşte cartea până la vremea sfârşitului. Atunci, mulţi o vor citi şi cunoştinţa va creşte”.

 

Apocalipsa 22:10

„Apoi mi-a zis: „Să nu pecetluieşti cuvintele prorociei din cartea aceasta. Căci vremea este aproape”.

 

Nu sunt rare ocaziile în care predicatorii folosesc Daniel 12:4 pentru a prezice avansul tehnologic și științific de dinainte de venirea lui Hristos. Mulți folosesc acest text și pentru a descrie progresul în domeniul călătoriilor rapide, care s-a produs în aproximativ ultimul secol. Multe dintre cărțile noastre chiar au adoptat această abordare. Deși aceste interpretări sunt cu siguranță rezonabile, textul ar putea însemna și altceva. Ai putea reciti cum începe pasajul. Învățăturile transmise de înger lui Daniel încep cu îndemnul: „Ține ascunse aceste cuvinte și pecetluiește cartea.” Subiectul în discuție este însăși cartea lui Daniel. Este posibil atunci ca acea cunoștință, care avea să crească brusc la vremea sfârșitului, să fie însăși cunoașterea cărții lui Daniel? Astfel, cartea lui Daniel se deosebește oarecum de cartea Apocalipsa, în sensul că lui Ioan i s-a spus să nu-și „pecetluiască” cartea (Apocalipsa 22:10). Apocalipsa trebuia înțeleasă de la început, pentru că „vremea [era] aproape”. În schimb, cartea Daniel avea să fie înțeleasă mai clar la un moment dat din viitorul îndepărtat.

 

De-a lungul secolelor, un număr mare de gânditori creștini bine intenționați au încercat să explice cartea Daniel, iar unii au făcut progrese mari. Cu toate acestea, înțelegerea cărții a crescut rapid după încheierea profeției de 1.260 de ani, din anul 1798, când mai mulți comentatori din întreaga lume au început să ajungă la concluzia că ceva spectaculos urma să se întâmple în jurul anului 1843. Cel mai important dintre aceștia a fost William Miller, a cărui predicare a demarat Marea Mișcare Adventă din secolul XIX și a dus la nașterea bisericii „rămășiței” și a unei înțelegeri clare a soliilor celor trei îngeri. Cu alte cuvinte, nașterea mișcării noastre globale este o împlinire a prezicerii lui Daniel potrivit căreia „cunoștința va crește” „la vremea sfârșitului”.

 

Pe de altă parte – și fără a evalua mântuirea oamenilor –, gândește-te la „întunericul” în care se află cea mai mare parte a creștinătății! Un lucru fundamental precum Sabatul din ziua a șaptea, instituit în Eden, este ignorat, chiar respins, în favoarea duminicii, o zi care se trage din păgânismul roman. Sau gândește-te la ignoranța totală cu privire la moarte, majoritatea creștinilor crezând ideea păgână că morții trec imediat într-o altă existență, ceea ce pentru unii înseamnă și un iad care arde veșnic! N-ar trebui să fim foarte recunoscători – și plini de smerenie – pentru că știm adevărul?

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO