[sâmbătă, 9 aprilie] Cain și moștenirea lăsată de el

 

Text de memorat:

 

Geneza 4:7

„Nu-i aşa? Dacă faci bine, vei fi bine primit, dar, dacă faci rău, păcatul pândeşte la uşă; dorinţa lui se ţine după tine, dar tu să-l stăpâneşti.”

 

Ceea ce urmează în Geneza imediat după cădere și după alungarea lui Adam și a Evei din grădină sunt, în principal, nașteri și morți, o împlinire a profețiilor lui Dumnezeu din capitolul precedent. Fiind capitole paralele, Geneza 3 și 4 conțin multe teme și cuvinte comune: descrieri ale păcatului (Geneza 3:6-8; compară cu Geneza 4:8), blesteme legate de ′adamah, „pământ” (Geneza 3:17; compară cu Geneza 4:11) și alungarea din Grădina Edenului (Geneza 3:24; compară cu Geneza 4:12,16).

 

Scopul acestor paralele este acela de a evidenția împlinirea celor exprimate înainte, a profețiilor și a prezicerilor comunicate de Dumnezeu lui Adam și Evei după cădere. Primul eveniment după izgonirea lor din grădină este unul dătător de speranță: nașterea primului lor fiu, un eveniment pe care Eva îl vede ca împlinire a făgăduinței pe care a auzit-o în profeția mesianică (Geneza 3:15). Cu alte cuvinte, ea a crezut că băiatul putea fi Mesia cel promis.

 

Următoarele evenimente: crima lui Cain, crima lui Lameh, scurtarea duratei vieții și înmulțirea nelegiuirii, toate constituie o împlinire a blestemului rostit în Geneza 3.

 

Dar, chiar și așa, speranța nu e pierdută!

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO