[luni, 12 octombrie] „Un martor împotriva ta”

 

 

Când află că va muri în curând, Moise este conștient de situația pe care o va lăsa în urmă. El știe că, după moartea lui, israeliții vor intra în țara promisă. Și mai știe că ei se vor răzvrăti când vor ajunge la mult dorita lor destinație.

 

2. Ce pregătiri face Moise înainte de moartea sa? Care erau îngrijorările lui principale și cum le-a abordat?

 

Deuteronomul 31:14-27

„14 Domnul a zis lui Moise: „Iată că se apropie clipa când vei muri. Cheamă pe Iosua şi înfăţişaţi-vă în cortul întâlnirii. Eu îi voi da poruncile Mele.” Moise şi Iosua s-au dus şi s-au înfăţişat în cortul întâlnirii. 15 Şi Domnul S-a arătat în cort, într-un stâlp de nor: şi stâlpul de nor s-a oprit la uşa cortului. 16 Domnul a zis lui Moise: „Iată, tu vei adormi împreună cu părinţii tăi. Şi poporul acesta se va scula şi va curvi după dumnezeii străini ai ţării în care intră. Pe Mine Mă va părăsi şi va călca legământul Meu, pe care l-am încheiat cu el. 17 În ziua aceea, Mă voi aprinde de mânie împotriva lui. Îi voi părăsi şi-Mi voi ascunde Faţa de ei. El va fi prăpădit şi-l vor ajunge o mulţime de rele şi necazuri şi atunci va zice: ‘Oare nu m-au ajuns aceste rele din pricină că Dumnezeul meu nu este în mijlocul meu?’ 18 Şi Eu Îmi voi ascunde Faţa în ziua aceea, din pricina tot răului pe care-l va face, întorcându-se spre alţi dumnezei. 19 Acum, scrieţi-vă cântarea aceasta. Învaţă pe copiii din Israel s-o cânte, pune-le-o în gură, şi cântarea aceasta să-Mi fie martoră împotriva copiilor lui Israel. 20 Căci voi duce pe poporul acesta în ţara pe care am jurat părinţilor lui că i-o voi da, ţară unde curge lapte şi miere; el va mânca, se va sătura şi se va îngrăşa, apoi se va întoarce la alţi dumnezei şi le va sluji, iar pe Mine Mă va nesocoti şi va călca legământul Meu. 21 Când va fi lovit atunci cu o mulţime de rele şi necazuri, cântarea aceasta, care nu va fi uitată şi pe care uitarea n-o va şterge din gura urmaşilor, va sta ca martoră împotriva acestui popor. Căci Eu îi cunosc pornirile, care se arată şi azi, înainte chiar ca să-l fi dus în ţara pe care am jurat că i-o voi da”. 22 În ziua aceea, Moise a scris cântarea aceasta şi a învăţat pe copiii lui Israel s-o cânte. 23 Domnul a poruncit lui Iosua, fiul lui Nun, şi a zis: „Întăreşte-te şi îmbărbătează-te, căci tu vei duce pe copiii lui Israel în ţara pe care am jurat că le-o voi da; şi Eu Însumi voi fi cu tine”. 24 După ce a isprăvit Moise în totul de scris într-o carte cuvintele legii acesteia, 25 a dat următoarea poruncă leviţilor, care duceau chivotul legământului Domnului: 26 „Luaţi cartea aceasta a legii şi puneţi-o lângă chivotul legământului Domnului, Dumnezeului vostru, ca să fie acolo ca martoră împotriva ta. 27 Căci eu îţi cunosc duhul tău de răzvrătire şi încăpăţânarea ta cea mare. Dacă vă răzvrătiţi voi împotriva Domnului cât trăiesc eu încă în mijlocul vostru, cu cât mai răzvrătiţi veţi fi după moartea mea!”

 

Se pare că Moise vorbește aici ca un învățător care se pregătește să fie înlocuit. El știe că elevii lui s-au purtat urât în prezența lui în clasă; nu este atât de naiv, încât să creadă că nu se vor mai răzvrăti în absența sa. Îi însărcinează pe leviții care au purtat chivotul legământului să așeze cartea legii lângă chivot ca să fie ca „un martor”. Moise nu transmite doar un plan de lecție pentru cel care îl va înlocui. El dă mai departe o mărturie. Moise vorbește despre cartea legii de parcă ar fi o ființă vie care deține puterea de a mustra inimile oamenilor.

 

3. Cum era Legea un „martor” împotriva lor? Cum înțelegem acest concept în Noul Testament? Cum ne arată Legea că avem nevoie de har?

 

Romani 3:19-23

„19 Ştim însă că tot ce spune Legea, spune celor ce sunt sub Lege, pentru ca orice gură să fie astupată şi toată lumea să fie găsită vinovată înaintea lui Dumnezeu. 20 Căci nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunoştinţa deplină a păcatului. 21 Dar acum s-a arătat o neprihănire[a], pe care o dă Dumnezeu, fără lege – despre ea mărturisesc Legea şi Prorocii – 22 şi anume neprihănirea dată de Dumnezeu, care vine prin credinţa în Isus Hristos, pentru toţi şi peste toţi cei ce cred în El. Nu este nicio deosebire. 23 Căci toţi au păcătuit şi sunt lipsiţi de slava lui Dumnezeu”.

 

În Deuteronomul 31, Dumnezeu îl învață pe Moise o cântare, îi poruncește să o scrie și să îi învețe pe israeliți cântarea ca „să-Mi fie martoră împotriva copiilor lui Israel” (vers. 19). Vedem iarăși personificate directivele lui Dumnezeu. O cântare este mai ușor de învățat și de răspândit. Iar când este martoră, are capacitatea de a-i determina pe oameni să se uite la ei înșiși și să vadă ce spune despre ei.

 

 

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO