Femeia care şade pe fiara stacojie

3. Ce reprezintă fiara şi apele mari pe care le vede Ioan?

Apocalipsa 17:3
Şi m-a dus, în Duhul, într-un pustiu. Şi am văzut o femeie şezând pe o fiară de culoare stacojie, plină cu nume de hulă, şi avea şapte capete şi zece coarne.

Ioan este dus în viziune într-o pustie. El vede o femeie şezând pe o fiară stacojie, nu pe ape. Femeia de aici reprezintă o entitate religioasă, iar fiara, o putere politică. Imaginea aceasta în care religia domină puterea politică sugerează unirea lor în scopuri. Profeţia arată deci că ele se vor uni în timpul sfârşitului. Faptul că desfrânata şade pe fiară înseamnă că ea o domină, înseamnă că acest sistem religios din timpul sfârşitului va domina puterea politică.

4. Ce legătură există între desfrânata din Apocalipsa 17:3-6 şi balaur, fiara ridicată din mare şi fiara ridicată din pământ (Apocalipsa 12 )?

Apocalipsa 17:3-6
3. Şi m-a dus, în Duhul, într-un pustiu. Şi am văzut o femeie şezând pe o fiară de culoare stacojie, plină cu nume de hulă, şi avea şapte capete şi zece coarne.
4. Femeia aceasta era îmbrăcată cu purpură şi stacojiu; era împodobită cu aur, cu pietre scumpe şi cu mărgăritare. Ţinea în mână un potir de aur plin de spurcăciuni şi de necurăţiile curviei ei.
5. Pe frunte purta scris un nume, o taină: „Babilonul cel mare, mama curvelor şi spurcăciunilor pământului.”
6. Şi am văzut pe femeia aceasta, îmbătată de sângele sfinţilor şi de sângele mucenicilor lui Isus. Când am văzut-o, m-am mirat minune mare.

Apocalipsa 13

Desfrânata îmbrăcată în purpură şi stacojiu este împodobită cu aur, pietre scumpe şi mărgăritare, ca prostituatele din Antichitate (Ieremia 4:30). Culorile sugerează şi puterea de stat, şi autoritatea religioasă.

Îmbrăcămintea ei aminteşte şi de veşmintele marelui-preot din Vechiul Testament, făcute din materiale de culoare purpurie şi cărămizie (Exodul 28:5,6). Preoţii purtau o inscripţie pe mitră: „SFINȚENIE DOMNULUI” (vers. 36-38), ea are un nume scris pe frunte. Paharul din mâna ei sugerează jertfa de băutură din sanctuar (Exodul 30:9). Prin această înfăţişare religioasă istorică, sistemul acesta religios din timpul sfârşitului devine o unealtă puternică prin care Satana atrage lumea de partea lui, dar rămâne o desfrânată şi o mamă a desfrânatelor. Babilonul este îmbătat de sângele sfinţilor şi al mucenicilor lui Isus – creştinismul medieval din Europa occidentală aflat sub conducerea papalităţii s-a făcut răspunzător pentru moartea a milioane de creştini credincioşi Evangheliei.

Imaginea Babilonului din Apocalipsa 17 seamănă cu imaginea Izabelei din biserica Tiatira (Apocalipsa 2:20-23). Ce ne spune aceasta despre caracterul Babilonului din timpul sfârșitului?