Libertatea prin robie

„Căci știți că nu cu lucruri pieritoare ați fost răscumpărați… ci cu sângele scump al lui Hristos.” 1 Petru 1:18-19.

De mult, pe malurile râului Mississippi, a avut loc o licitație de sclavi. Abraham Lincoln stătea prin apropiere într-una din zile privind la lacrimile ce curgeau și la durerea și suferința cauzată de despărțire. El și-a încleștat pumnul și a zis: „Dacă voi avea vreodată șansa să lovesc la rădăcina acestei practici teribile, voi lovi, și o voi lovi tare.” Ceea ce a și făcut, prin semnarea Proclamației de Emancipare cu propria sa mână.

Într-o zi, înainte de emancipare, bătrânul sclav Joe a fost scos la licitație. El îndurase prea mult, așa că a început să strige: „Nu voi mai munci! Nu voi mai munci!” Cei care făceau oferte l-au auzit, și n-au mai vrut să liciteze pentru el. Dar un om a continuat să ofere, și până la urmă a plătit un preț destul de bun pentru un sclav care nu voia să muncească.

El l-a condus pe Joe la căruță, și au plecat, ieșind din oraș, pe drumul spre plantație. Acolo, lângă un mic lac, era o casă cu verandă. Avea perdele la geamuri, și flori, și o cărare pavată. Noul stăpân i-a spus: „Aceasta este noua ta casă Joe.” Lui Joe nu-i venea să creadă, apoi și-a amintit și a zis: „Dar nu voi lucra.” Stăpânul a replicat: „Nu mai trebuie să lucrezi Joe, pentru că te-am cumpărat ca să te fac un om liber.” Întotdeauna mi-a plăcut partea aceasta. Însă nu acesta este sfârșitul povestirii. Bătrânul Joe s-a aruncat la picioarele stăpânului și a zis: „Stăpâne, am să te servesc pentru totdeauna pe gratis.”

Văd o altă licitație. Văd oameni care știu ce înseamnă să le curgă lacrimile, să sufere și să-i doară să fie despărțiți de cei dragi. Într-o zi, cineva dintr-o țară îndepărtată privește în jos și spune: „Dacă voi avea vreodată ocazia să lovesc la rădăcina acestei stări de lucruri, voi lovi, și o voi face cu tărie.” Și El a făcut-o. El a semnat hârtiile de eliberare a rasei umane cu propriul Său sânge. Ne-a cumpărat ca să devenim liberi. Dar noi ne uităm la El în sus și spunem: „Nu vom lucra, pentru că nu putem.” Ați încercat să faceți aceasta vreodată? Noi nu putem lucra. Iar El spune: „Nu trebuie să lucrezi, te-am cumpărat ca să te eliberez.” Când ajungi si înțelegi aceasta, cazi la picioarele Lui și spui: „Stăpâne, am să-ți servesc pentru totdeauna.” Apoi descoperi că lucruri pe care nu le-ai putut niciodată să le faci înainte, le poți face acuma, pentru că Isus trăiește în tine.

Înțeleg că El are și niște case cu verandă, în apropierea unui lac nesfârșit, care arată ca o mare de sticlă. Drumul este pavat, sunt perdele la ferestre și flori cum nu ai văzut vreodată. El a pregătit toate acestea pentru tine și pentru mine.

Acest articol face parte din cartea „Nici o zi fără Isus” de Morris Venden