Am luat cărticica din mâna îngerului şi am mâncat-o – în gura mea a fost dulce ca mierea, dar, după ce am mâncat-o, mi s-a umplut pântecele de amărăciune. (Apocalipsa 10:10)

Starea iudeilor necredincioşi ilustrează starea de nepăsare şi de necredinţă a pretinşilor creştini, care ignoră în mod voit lucrarea Marelui-Preot milos. În serviciul ceremonial simbolic, atunci când marele-preot intra în Locul Preasfânt, tuturor copiilor lui Israel li se cerea să se adune în jurul sanctuarului şi să-şi smerească sufletul înaintea lui Dumnezeu în modul cel mai solemn, ca să primească iertarea păcatelor şi să nu fie nimiciţi din adunare. Cu cât mai important este să înţelegem lucrarea de Mare-Preot a lui Isus şi să ştim ce se cere de la noi în această adevărată Zi a Ispăşirii.

Oamenii nu pot să respingă avertizările trimise de Dumnezeu în îndurarea Sa şi să rămână nepedepsiţi. În zilele lui Noe, oamenilor le-a fost transmis un mesaj din cer, iar salvarea lor a depins de felul în care s-au raportat la acel mesaj. Pentru că au respins avertizarea, Duhul lui Dumnezeu S-a retras, iar acei oameni au dispărut în apele potopului. […]

Hristos încă mijloceşte în favoarea omului şi le va da lumină celor care o caută. Deşi adventiştii nu au înţeles la început acest lucru, el a devenit clar ulterior, pe măsură ce textele care defineau adevărata lor poziţie au început să fie înţelese mai bine. După trecerea datei stabilite în anul 1844, a urmat o perioadă de grea încercare pentru cei care încă îşi menţineau credinţa în a doua venire. Singura lor încurajare, care i-a şi ajutat să înţeleagă situaţia reală în care se aflau, era această lumină care le îndrepta mintea către sanctuarul din cer. Unii au încetat să mai creadă în modul de calculate a perioadelor profetice folosit până atunci şi le-au atribuit oamenilor sau agenţilor satanici puternica influenţă a Duhului Sfânt care însoţise mişcarea adventistă. Alţii susţineau cu putere că Domnul îi condusese în experienţa prin care trecuseră. Şi, în timp ce aşteptau, vegheau şi se rugau pentru a cunoaşte voia lui Dumnezeu, au înţeles că Marele-Preot începuse o altă fază a misiunii Sale şi, urmându-L prin credinţă, au fost conduşi să înţeleagă şi misiunea finală a bisericii. Ei înţelegeau acum mai clar mesajul primului şi al celui de-al doilea înger şi erau pregătiţi să dea curs solemnei avertizări a îngerului al treilea, după care să aducă şi la cunoştinţa oamenilor acest mesaj din Apocalipsa 14.

Tragedia veacurilor, pp. 430-432

Gândul de dimineață a fost preluat de pe devotionale.ro.

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO