Cât despre vremuri și soroace, n-aveți trebuință să vi se scrie, fraților. Pentru că voi înșivă știți foarte bine că ziua Domnului va veni ca un hoț noaptea. Când vor zice: „Pace și liniște!”, atunci o prăpădenie neașteptată va veni peste ei, ca durerile nașterii peste femeia însărcinată, și nu va fi chip de scăpare.
1 Tesaloniceni 5:1-3
Deși nu am trăit niciodată personal bucuriile sau incertitudinile sarcinii, în urmă cu mulți ani, ca moașă stagiară, am ajutat la aducerea pe lume a câtorva copii. Am fost martoră la momente de bucurie și emoție rafinată, în timp ce părinții realizau responsabilitatea de a fi adus pe lume o mică viață.
Uneori, în timpul acelor zile de formare de la începutul anilor 1970, mă simțeam atât de nepotrivită, mai ales din punct de vedere psihologic, pentru a le consola pe unele dintre tinerele mame necăsătorite. Multe dintre ele fuseseră condamnate și marginalizate de societate. Stăpânite de vinovăție, experimentau cea mai acută frică de necunoscut.
Cele mai multe dintre ele au fost presate să își dea micuțul spre adopție. Bebelușii lor au fost luați imediat după naștere și îngrijiți într-o secție separată până când actele de adopție au fost completate. Apoi erau puși în brațele unui cuplu entuziasmat, care venise la spital pentru a-și lua copilul.
Recent, am început să mă gândesc la procesul prin care trec bebelușii în momentul în care părăsesc un loc relativ liniștit și sigur din uter și intră într-o lume ciudată, nouă și nefamiliară. Întregul miracol al nașterii m-a determinat să mă gândesc la zidul protector al lui Dumnezeu din jurul meu. Zilnic, El îmi oferă un loc de pace și siguranță în prezența Sa. Sunt recunoscătoare că El îmi oferă o viață întreagă, nu doar nouă luni, în care să cresc și să mă maturizez în înțelepciune, înțelegere și ascultare. El nu numai că îmi oferă timp suficient pentru a mă pregăti pentru Cer, dar mă ajută să rămân pregătită, astfel încât, prin harul Său, să pot ajunge la destinația mea finală și să scap de acea zi a distrugerii.
Într-o zi, promisiunea lui Dumnezeu de a ne elibera se va împlini în sfârșit. Când va sosi acea zi, fie ca noi toți să mergem acasă cu El!
