Dragoste necondiționată
Domnul mi Se arată de departe: „Te iubesc cu o iubire veşnică, de aceea îţi păstrez bunătatea Mea!” – Ieremia 31:3
Am întâlnit-o pe bunica din partea mamei o singură dată, pe când aveam doar patru ani. Împreună cu mama mea şi patru din cei cinci fraţi ai mei am călătorit din Barbados până în Dominica pentru a o întâlni. Mama şi bunica s-au înstrăinat una de cealaltă din mai multe motive, inclusiv din cauza tenului mult mai închis la culoare al mamei mele, cu totul diferit de cel al fraţilor şi mamei ei. Totuşi, cel mai mare motiv pentru această înstrăinare a fost situaţia financiară a tatălui meu. Faptul că el nu avea bogăţii părea să nu fi îndeplinit standardul bunicii mele. El era din „categoria nepotrivită” pentru ea. După câteva luni petrecute în Dominica, ne-am întors în Barbados. Bunica mea a dezmoştenit-o pe mama, cel mai mare copil al ei, şi de atunci nici nu am mai văzut-o şi nici nu am mai auzit de ea.
Cam la zece ani după aceea, mama mea a aflat că bunica murise, lăsându-i în testament doar un cent, semnul final care demonstra că fusese dezmoştenită.
La douăzeci şi patru de ani de la moartea mamei mele stau şi meditez cât de mult şi-a iubit ea copiii şi câtă durere a simţit probabil din cauză că fusese dezmoştenită, abandonată şi despărţită de dragostea mamei ei. În acest moment de linişte îmi vine în minte versetul din Ieremia 31:3: „Te iubesc cu o iubire veşnică.” De asemenea, versetul din Romani 8:38,39: „Căci sunt bine încredinţat că nici moartea, nici viaţa, nici îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici înălţimea, nici adâncimea, nici o altă făptură nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu.”
Cât de liniştitor este să ştiu că, indiferent ce fac, Dumnezeu mă iubeşte. Nimic nu mă desparte de acea dragoste: nici culoarea pielii, nici educaţia sau situaţia financiară, nici statutul economic al soţului meu. Nimic nu îl poate determina pe Dumnezeu să mă dezmostenească.
Ce dragoste necondiţionată! Faptul că accept dragostea Sa mă face vrednică să primesc o moştenire inepuizabilă. „Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, care, după îndurarea Sa cea mare, ne-a născut din nou, prin învierea lui Isus Hristos din morţi, la o nădejde vie şi la o moştenire nestricăcioasă şi neîntinată şi care nu se poate veşteji, păstrată în ceruri pentru voi” (1 Petru 1:3,4).
Dorinţa mea este să trăiesc o viaţă a cărei recompensă este veşnicia cu Dumnezeul dragostei necondiţionate.
Terry Roselmond-Moore
Devoționalul pentru femei a fost preluat de pe devotionale.ro.
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
