Păzeşte-mă ca lumina ochiului, ocroteşte-mă la umbra aripilor Tale. – Psalmii 17:8

În fiecare lună, într-o zi de miercuri, merg în oraşul vecin la oftalmologul meu pentru o injecţie. Ar trebui să fie o procedură destul de simplă, cu excepţia faptului că trebuie să primesc injecţia direct în ochiul drept. Evident că acele zile de miercuri nu sunt dorite. De obicei, petrec timp în rugăciune cu o seară înainte, rugându-L pe Dumnezeu să mă ajute să fiu curajoasă.

Deşi manevra durează doar trei secunde şi tehnicianul a desensibilizat deja zona, când oftalmologul intră în încăperea în care eu stau întinsă pe masă, mă încordez. Când văd acul, indiferent cât de blândă este vocea doamnei doctor şi indiferent cât de calmă încerc să fiu, tresar, iar pleoapele mi se închid. „Respiră adânc”, îmi aminteşte doamna doctor. Respir şi, într-o fracţiune de secundă, mult temuta situaţie a trecut.

Când, într-o zi, i-am explicat fetei mele trauma prin care trec, ea a sugerat în glumă să rog echipa medicală să mă lege. Cum această idee categoric nu m-a cucerit, fiica mea m-a sfătuit, în schimb, să repet în minte texte biblice care conţin cuvântul „ochi”.

După ce am cercetat, am descoperit că există peste 550 de asemenea versete, inclusiv unele care conţin cuvinte ca „gene” şi „sprâncene”. Uneori cuvântul e folosit în sensul propriu. Alteori, sensul este simbolic, făcând trimitere la inteligenţă, concentrare, înţelegere sau prezenţă.

Textul de astăzi este preferatul meu. Cuvântul evocat – lumina – vorbeşte despre situaţia mea personală. În felul acesta, îl aud pe Dumnezeu spunând că, având atenţia Sa concentrată asupra mea, nu trebuie să mă tem de nimic.

Trebuie să aşteptăm cu răbdare revenirea Sa, când totul va fi numai o bucurie şi o pace. Isus ne-a lăsat cu o făgăduinţă: „El va şterge orice lacrimă din ochii lor. Şi moartea nu va mai fi. Nu va mai fi nici tânguire, nici ţipăt, nici durere, pentru că lucrurile dintâi au trecut” (Apocalipsa 21:4). Abia aştept acea zi! Tu nu?

Ar fi o idee bună să petrecem mai mult timp în rugăciune şi cercetare a sufletului, pregătindu-ne ca marele Medic să ne cureţe de toate păcatele. Să cercetăm Scripturile în căutarea binecuvântatei speranţe şi să aşteptăm cu răbdare revenirea Sa. Sper să te întâlnesc în acea zi deosebită!

Carol J. Greene

Acest articol face parte din cartea „Înaintăm împreună” de Ardis Carolyn