Şi noi dar, fiindcă suntem înconjuraţi cu un nor aşa de mare de martori, să dăm la o parte orice piedică şi păcatul care ne înfăşoară aşa de lesne şi să alergăm cu stăruinţă în alergarea care ne stă înainte. – Evrei 12:1

Soţul meu, care este cel mai bun prieten al meu, are un anumit ritual. Ţine regim, slăbeşte mult, dobândeşte încredere şi face colecţie de complimente de la cei din jur. La scurt timp însă, întrerupe regimul şi revine la vechile obiceiuri alimentare. Consider această repetiţie ca fiind chinuitoare, în cel mai bun caz, şi inutilă, în cel mai rău caz. Ultima oară când soţul meu a parcurs acest proces, m-am hotărât să îmi exprim părerea. – De ce nu îţi schimbi în totalitate stilul de viaţă şi tot timpul să mănânci ce trebuie? – Uite ce e, slăbănoagă mică – mi-a răspuns el zâmbind -, tu n-ai probleme cu greutatea, aşa că nu avem ce discuta.

M-am gândit la răspunsul lui. E adevărat că eu nu am probleme cu greutatea, cel puţin nu fizic. Dar adopt câte un regim spiritual în timpul căruia, pentru o vreme, am încredere în Dumnezeu, îi studiez Cuvântul, mă străduiesc din răsputeri şi ascult de poruncile Sale. Alteori, îmi pun pe spate poverile, mă îndoiesc de promisiunile lui Dumnezeu, îi ignor îndrumările şi iau decizii de capul meu. Iau şi reiau acest proces, alternativ, tulburată şi şovăitoare sau fermă şi curajoasă. Acesta este un proces obositor, în cel mai bun caz, şi mortal, în cel mai rău caz.

Dumnezeu ne cheamă să fim credincioase întotdeauna. Umblarea creştină nu e uşoară, dar Dumnezeu nu ne-a lăsat singure. De fapt, ne-a pus înainte viaţa şi moartea şi ne imploră să alegem viaţa, astfel ca noi şi copiii noştri să trăim (vezi Deuteronomul 30:19). În plus, El ne-a dat cuvintele, exemplele şi mesajele Sale şi ni L-a dat şi pe Duhul Sfânt, Îndrumătorul suprem, care este un ajutor constant pentru noi. Nu am niciun motiv să adopt diete spirituale, pentru că Dumnezeu deja ne-a pus la dispoziţie mântuirea. Nu am nevoie decât să mă bazez pe El şi să duc o viaţă constantă, prin harul Său. Pentru că, într-adevăr, câştigarea cursei nu este a celui rapid şi nici lupta, a celui puternic (Eclesiastul 9:11), ci acela care va răbda până la sfârşit va fi mântuit (Matei 24:13).

Acum apelez la Dumnezeu să mă ajute să fiu lipită de El zilnic. Doar El mă poate ajuta să nu mai trăiesc într-un zigzag spiritual, ci să fac în aşa fel încât experienţa mea spirituală să fie aceea a unei vieţi transformate şi înnoite, până în ziua în care va reveni Isus. Şi tu poţi face la fel.

Rose Joseph Thomas

Acest articol face parte din cartea „Înaintăm împreună” de Ardis Carolyn