Despărțiri și noi începuturi
Căci Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace, şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde.
(Ieremia 29:11)
Despărţirile sunt grele. Cu toţii trecem prin asta. Vărsăm lacrimi şi ni se frânge inima.
Recent mi-am pierdut dobermanul, pe Jordan. Era copilul cuibului meu gol. Moartea lui m-a făcut să retrăiesc toate pierderile pe care le-am avut în viaţă. în timp ce mă rugam într-o dimineaţă, mi-am dat seama că Biblia e plină, de la cap la coadă, de despărţiri, începând cu Adam şi Eva. în Geneza 3:23 citim: „De aceea, Domnul Dumnezeu l-a izgonit din grădina Edenului, ca să lucreze pământul din care fusese luat.” Imaginează-ţi durerea, supărarea profundă şi suferinţa de care au avut parte atât Dumnezeu, cât şi cei doi copii rătăcitori. Apoi Cain. După ce şi-a ucis fratele, a fost alungat. Un fiu care părăseşte singurul loc pe care-1 cunoaşte ca fiind „acasă”; o mamă şi un tată părăsiţi care plâng moartea unui fiu şi pierderea celuilalt. Cu siguranţă că aceste despărţiri au provocat dureri sfâşietoare.
M-am gândit la Noe. Tot ce cunoscuse vreodată dispăruse. Apoi Isaac şi Rebeca sau Esau şi lacov, o familie despărţită de înşelătorie. Iosif – gelozia şi invidia l-au despărţit de fraţii şi tatăl său. Moise a părăsit Egiptul, temându-se pentru viaţa lui. Tânăra Estera a fost luată de acasă şi dusă intr-o lume păgână. Văduvele Rut şi Naomi au căutat o viaţă nouă, după ce s-au confruntat cu pierderea, iar Daniel, luat cu forţa, a trebuit să slujească unui împărat străin.
E dureroasă despărţirea de cei iubiţi şi de prieteni. Aş putea să mă identific cu durerea din relatările amintite, însă îmi dau seama astăzi că orice sfârşit e un nou început. în timp ce plângeam pierderile din viaţa mea, nu mai eram capabilă să văd începuturile, însă ele erau întotdeauna acolo.
Chiar şi Noul Testament e plin de despărţiri, dar cea din Luca 24:51 are cel mai mare impact: „Pe când îi binecuvânta, S-a despărţit de ei şi a fost înălţat la cer.”
Isus le-a spus ucenicilor că, deşi pleacă, Se duce să le pregătească un loc pentru ca într-o zi să poată fi din nou împreună (vezi Ioan 4:12). Eu cred în această făgăduinţă. M-a ajutat să depăşesc pierderile din viaţa mea.
Viitorul despre care e vorba în textul de astăzi este acela al vieţii veşnice, iar nădejdea este aceea a apropiatei reveniri a lui Isus. El îi va aduna laolaltă pe cei cu inima frântă, trişti, singuri, depresivi, bolnavi şi pe cei mulţi care îl aşteaptă, pentru a-i lua cu Sine. Şi lacrimile lor vor fi şterse.
Nu vor mai exista despărţiri. Pentru că acest nou început va dura pentru totdeauna!
KATHLEEN SOWARDS
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
