Lucrurile mici
Încolo, fraţii mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună şi orice laudă, aceea să vă însufleţească.
(Filipeni 4:8)
Uneori m-am simţit inferioară altora care păreau mai experimentaţi, mai educaţi, mai luminaţi. Numai de câţiva ani încoace am ajuns să îmi dau seama cât sunt de binecuvântată şi am devenit mai realistă. Ca orice copil crescut în America rurală, nu am avut prea mult de a face cu materialismul, însă am avut foarte mult de a face cu dragostea, cu o familie mare şi cu prieteni minunaţi. Trăiam la curte şi eram norocoşi să avem nesfârşite drumuri de ţară, vietăţi pe lângă noi şi tot felul de distracţii pe afară.
Ca mai toate fetele crescute la ţară, în comunităţi mici, visam să îmi părăsesc localitatea natală în favoarea unei vieţi de mare succes într-unul din marile oraşe. Am mers la facultate, am găsit un job foarte bun care includea călătorii la Chicago şi credeam că am reuşit: ce făceam eu era extraordinar. Pe la vârsta de 24 de ani mă credeam călătoare pe mapamond. Şi acum, după ce au trecut atâţia ani şi s-au întâmplat atâtea între timp, tânjesc după zilele călduroase de leneveală ale copilăriei mele. Marile oraşe, oamenii şi stresul lor zilnic nu sunt tocmai ce îmi imaginam eu în tinereţea mea că e viaţa, când voiam mai mult. Acum am 45 de ani, sunt soţie, mamă, bunică, fiică, soră, prietenă, angajată, voluntară şi o înşiruire de alte titluri pentru care se pare că am aplicat de-a lungul drumului. Cele mai mari bucurii le găsesc, cu siguranţă, în cele mai mici lucruri din viaţă. Trăiesc pentru zilele când pot să merg la munte cu familia, când îmi vizitez o prietenă, când gătesc un prânz minunat pentru oaspeţii mei şi când pot să fiu cu cei pe care îi iubesc cel mai mult pe lumea aceasta.
Nu ţi se pare că Satana le face pe femei să simtă că nu sunt împlinite în multe domenii? Acum, că văd clar lucrurile acestea, pot să mă opun acestor înşelătorii ale Diavolului şi modului în care a încercat să biruiască în viaţa mea de persoană adultă alături de Dumnezeu. În fiecare zi îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru nenumăratele modalităţi prin care m-a condus către biruinţă. Domnul mi-a arătat din nou şi din nou că viaţa alături de El este frumoasă pentru că este simplă. Dumnezeu este întocmai ca zilele calde şi pline de dragoste ale copilăriei mele la ţară. El tânjeşte să ni Se dăruiască, pentru ca noi să fim legaţi de amintirea felului în care Şi-a manifestat credincioşia, dragostea, pacea, în orice situaţie ne-am fi aflat. Ne iubeşte, a murit pentru noi şi doreşte să ne bucurăm de viaţă din plin alături de El. Este atât de simplu!
Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
