Eu, Domnul, Dumnezeul tău, sunt un Dumnezeu gelos.

(Exodul 20:5)

In mintea mea, cuvântul „gelozie” a avut întotdeauna o conotaţie negativă. Poţi fi gelos pe cineva pentru că are mai mulţi bani, o poziţie mai înaltă în societate, o casă nouă, o maşină etc., dar nu puteam să înţeleg cum un Tată ceresc iubitor şi fără păcat poate spune despre Sine însuşi că este gelos. Pur şi simplu, nu încăpea în mintea mea, până într-o dimineaţă când am citit experienţa unei femei dintr-un astfel de devoţional.

Pe măsură ce citeam, un gând mi-a străbătut prin minte. În anii trecuţi, citisem acest fel de experienţe de multe ori. Şi multe dintre mărturii sau lucruri asemănătoare mi se întâmplaseră şi mie în trecut. Îmi aduc aminte că I-am mulţumit lui Dumnezeu pentru acele binecuvântări. Locul unde autoarea scrisese experienţa nu părea să-mi influenţeze modul în care mă raportam la ce citeam. Pur şi simplu, mă simţeam binecuvântată prin experienţele lor, pentru că ştiam că sunt adevărate şi avusesem şi eu parte de unele asemănătoare, în trecut.

Am început să mă gândesc la miracole precum: accidente prevenite, o posibilă rănire de care nu am avut parte, bani pentru plata facturilor când nu credeam că voi avea de unde, un telefon de la cineva chiar atunci când am avut nevoie de sfat sau încurajare, îndemnul să sun sau să vizitez o anumită persoană atunci când aceasta avea nevoie să spună cuiva durerea ei sau o felicitare cu un gând foarte frumos, venită chiar la momentul potrivit. Uneori, pastorul de la amvon spunea ceva în predica lui care îmi dădea speranţă. Ştiam că toate acestea nu au fost doar simple coincidenţe. M-am bucurat şi am simţit că Dumnezeu Se îngrijeşte atât de frumos de copiii Săi. Iar planul Său este adus la îndeplinire în aşa mod încât, comparând experiență cu experiență, suntem convinși că există un Dumnezeu care veghează asupra copiilor Săi de pe planeta Pământ.

Dumnezeu ne-a promis: „Nicidecum n-am să te las, cu niciun chip nu te voi părăsi” (Evrei 13:5). Recunosc că uneori, când aud despre cineva care a primit o binecuvântare pe care şi eu mi-o doream şi n-am primit-o, mă întreb de ce ei au parte de aşa ceva şi eu nu. Însă îmi aduc aminte din nou de gelozia lui Dumnezeu şi ştiu că El are vreun motiv pentru care reţine ceea ce s-ar putea dovedi o experienţă negativă în cazul meu. În gelozia Lui, El spune: „Nu acum” sau: „Aşteaptă”, sau: „într-o zi vei înţelege.” Gelozia Sa arată preocuparea pentru binele meu, gelozia Sa spune: „Te iubesc.”

Da, avem un Dumnezeu adevărat şi-I mulţumesc pentru gelozia Sa minată.
MILDRED C. WILLIAMS

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO