În Iope, era o ucenică numită Tabita, nume care, în tălmăcire, se zice Dorca. Ea făcea o mulţime de fapte bune şi milostenii.

(Faptele apostolilor 9:36)

Imaginează-ţi pentru un moment cum ar fi fost dacă, după înviere, Dorca ar fi spus: „Sunt epuizată. Oamenii aceştia aşteaptă prea mult de la mine. Voi lua o pauză.” Ce s-ar fi întâmplat atunci?

Biblia spune că mulţi au crezut în Isus după ce au auzit de învierea ei. Dar mulţi au crezut în El şi pentru că ea folosea acul şi aţa drept instrumente misionare. Oamenii au fost martorii unui creştinism pus în practică prin degetele ei iscusite, mâini care nu-şi găseau odihnă, deoarece Dumnezeu era forţa motivatoare din spatele actelor ei de binefacere.

Fiica mea este responsabilă cu programul „Cutiile dragostei”, în biserica ei. Fiecare cutie conţine o păturică cusută de mână, articole de igienă personală, jucării, cărţi, animale de pluş, jocuri şi altele. Cutiile sunt pregătite cu grijă pentru copiii de până la vârsta de 17 ani care sunt luaţi în plasament prin Serviciul de Protecţie a Copilului. Un asistent social le găseşte acestor copii familii doritoare să-i crească, apoi o sună pe fiica mea pentru o „Cutie a dragostei” care îi va fi oferită fiecărui copil atunci când este primit în noul cămin. Asistentul social îi încurajează pe copii să scrie un mesaj de mulţumire către biserica din partea căreia primesc darul.

M-am implicat şi eu în această activitate atunci când fiica mea, care locuieşte intr-un alt stat, m-a rugat să cos pături ca să le ajut pe femeile din grupul lor. O prietenă de la biserică, a cărei mamă se pricepe foarte bine la cusut pături, m-a aprovizionat cu material din belşug. Nu ne-am aşteptat niciodată la vreun cuvânt de mulţumire pentru ceea ce făceam, dar fiica mea a dat mai departe mesajul unui băieţel care mi-a stârnit curiozitatea: „Dragă biserică din…, salut, mulţumesc pentru cutie. Preferatele mele sunt căţeluşul de pluş, păturica şi jocul Ice Age. Folosesc deja periuţa de dinţi şi-mi place şi jurnalul. Căţeluşului i-am pus numele Tazz, pentru că pe păturică este cusut un pătrat cu o imagine a lui Tazz. Am grijă de el; doarme cu mine şi mă învelesc cu păturica. Mulţumesc pentru toate lucrurile. De la…”

I-am spus fiicei mele că-mi aduc aminte când am cusut împreună o păturică cu un pătrat Tazz. Materialul fusese donat de prietena mea Nancy. Mi-am dat seama că pot fi un canal prin care Dumnezeu îşi manifestă creativitatea. Iar partea mea este să cooperez cu El şi să-I slujesc. Nu sunt nici prima, nici ultima Dorca, pentru că întotdeauna vor exista femei asemenea Dorcăi în caracter, urmând exemplul lui Isus. Uneori mă gândesc că maşina mea de cusut va începe să protesteze înainte să termin mormanul de material de pe masa de cusut. Dar mă simt foarte bine să pot transmite mai departe dragostea lui Dumnezeu.

RETHA MCCARTY

Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO