Psalmii 142
Psalmii 142
1. Cu glasul meu strig către Domnul, cu glasul meu mă rog către Domnul.
2. Îmi vărs necazul înaintea Lui şi-mi povestesc strâmtorarea înaintea Lui.
3. Când îmi este mâhnit duhul în mine,Tu îmi cunoşti cărarea. Pe drumul pe care umblu, mi-au întins o cursă.
4. Aruncă-Ţi ochii la dreapta şi priveşte! Nimeni nu mă mai cunoaşte, orice scăpare este pierdută pentru mine, nimănui nu-i pasă de sufletul meu.
5. Doamne, către Tine strig şi zic: „Tu eşti scăparea mea, partea mea de moştenire pe pământul celor vii.”
6. Ia aminte la strigătele mele, căci sunt nenorocit de tot. Izbăveşte-mă de cei ce mă prigonesc, căci sunt mai tari decât mine.
7. Scoate-mi sufletul din temniţă, ca să laud Numele Tău! Cei neprihăniţi vor veni să mă înconjoare, când îmi vei face bine.
