În Ziua Ispăşirii
Studiul 6 – Trimestrul IV
Miercuri , 6 noiembrie 2013
„În felul acesta, prin slujbele de la cortul întâlnirii şi de la templul care i-a luat locul mai târziu, poporul era învăţat zilnic despre marile adevăruri referitoare la moartea şi slujirea Domnului Hristos şi, o dată pe an, mintea tuturor era îndreptată spre evenimentele de încheiere a marii controverse dintre Hristos şi Satana, spre curăţirea finală a universului de păcat şi de păcătoşi.” – Ellen G. White, Patriarhi şi profeţi, p. 358
5. Ce trebuiau să facă israeliţii în Ziua Ispăşirii? Care este echivalentul pentru noi, cei care trăim astăzi în adevărata Zi a Ispăşirii? Leviticul 16:29-31; 23:27-32.
Leviticul 16
29. Aceasta să vă fie o lege veşnică: în luna a şaptea, în a zecea zi a lunii, să vă smeriţi sufletele, să nu faceţi nicio lucrare, nici băştinaşul, nici străinul care locuieşte în mijlocul vostru. 30. Căci în ziua aceasta se va face ispăşire pentru voi ca să vă curăţaţi: veţi fi curăţaţi de toate păcatele voastre înaintea Domnului. 31. Aceasta să fie pentru voi o zi de Sabat, o zi de odihnă, în care să vă smeriţi sufletele. Aceasta să fie o lege veşnică.Leviticul 23
27. „În ziua a zecea a acestei a şaptea luni, va fi ziua Ispăşirii: atunci să aveţi o adunare sfântă, să vă smeriţi sufletele şi să aduceţi Domnului jertfe mistuite de foc. 28. Să nu faceţi nicio lucrare în ziua aceea, căci este ziua Ispăşirii, când trebuie făcută ispăşire pentru voi înaintea Domnului Dumnezeului vostru. 29. Oricine nu se va smeri în ziua aceea va fi nimicit din poporul lui. 30. Pe oricine va face în ziua aceea vreo lucrare oarecare îl voi nimici din mijlocul poporului lui. 31. Să nu faceţi nicio lucrare atunci. Aceasta este o lege veşnică pentru urmaşii voştri, în toate locurile în care veţi locui. 32. Aceasta să fie pentru voi o zi de Sabat, o zi de odihnă, şi să vă smeriţi sufletele în ziua aceasta; din seara zilei a noua până în seara următoare, să prăznuiţi Sabatul vostru.”Cel care nu respecta instrucţiunile primite de Moise trebuia să fie omorât (Leviticul 23:29,30). De aceea, Ziua Ispăşirii era o ocazie în care se decidea viaţa sau moartea fiecăruia şi în care se aştepta din partea credinciosului dovada de loialitate totală faţă de Dumnezeu.
Să ne gândim, de exemplu, că un om oarecare nu lua în serios Ziua Ispăşirii, cu toate că îşi mărturisise toate păcatele pe parcursul anu- lui. Ce demonstra el prin atitudinea sa de dispreţ faţă de ceea ce Domnul intenţiona să ilustreze în această zi? Demonstra că nu Îi era loial lui Dumnezeu.
Aceasta înseamnă că un om care mărturiseşte că are credinţă în Dumnezeu poate totuşi să-şi piardă mântuirea. Ca adventişti de ziua a şaptea, noi nu credem în doctrina „odată mântuit, mântuit pentru totdeauna”, pentru că ea nu se găseşte în Scriptură. Noi credem că avem mântuirea prin Hristos atâta timp cât trăim prin credinţă şi ne predăm Lui, cerând puterea Sa pentru a birui ispitele şi iertarea Sa atunci când cădem.
6. Citeşte Matei 18:23-35. Ce învăţătură putem desprinde din această parabolă impresionantă?
Matei 18
23. De aceea, Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un împărat care a vrut să se socotească cu robii săi. 24. A început să facă socoteala şi i-au adus pe unul care îi datora zece mii de galbeni. 25. Fiindcă el n-avea cu ce plăti, stăpânul lui a poruncit să-l vândă pe el, pe nevasta lui, pe copiii lui şi tot ce avea, şi să se plătească datoria. 26. Robul s-a aruncat la pământ, i s-a închinat şi a zis: „Doamne, mai îngăduie-mă, şi-ţi voi plăti tot.” 27. Stăpânul robului aceluia, făcându-i-se milă de el, i-a dat drumul şi i-a iertat datoria. 28. Robul acela, când a ieşit afară, a întâlnit pe unul din tovarăşii lui de slujbă care-i era dator o sută de lei. A pus mâna pe el şi-l strângea de gât, zicând: „Plăteşte-mi ce-mi eşti dator.” 29. Tovarăşul lui s-a aruncat la pământ, îl ruga şi zicea: „Mai îngăduie-mă, şi-ţi voi plăti.” 30. Dar el n-a vrut, ci s-a dus şi l-a aruncat în temniţă, până va plăti datoria. 31. Când au văzut tovarăşii lui cele întâmplate, s-au întristat foarte mult şi s-au dus de au spus stăpânului lor toate cele petrecute. 32. Atunci stăpânul a chemat la el pe robul acesta şi i-a zis: „Rob viclean! Eu ţi-am iertat toată datoria, fiindcă m-ai rugat. 33. Oare nu se cădea să ai şi tu milă de tovarăşul tău cum am avut eu milă de tine?” 34. Şi stăpânul s-a mâniat şi l-a dat pe mâna chinuitorilor, până va plăti tot ce datora. 35. Tot aşa vă va face şi Tatăl Meu cel ceresc, dacă fiecare din voi nu iartă din toată inima pe fratele său.”*
******
STUDIUL BIBLIEI LA RÂND TRIMESTRUL IV
Psalmii 91
1. Cel ce stă sub ocrotirea Celui Preaînalt şi se odihneşte la umbra Celui atotputernic, 2. zice despre Domnul: „El este locul meu de scăpare şi cetăţuia mea, Dumnezeul meu în care mă încred!” 3. Da, El te scapă de laţul vânătorului, de ciumă şi de pustiirile ei. 4. El te va acoperi cu penele Lui şi te vei ascunde sub aripile Lui. Căci scut şi pavăză este credincioşia Lui! 5. Nu trebuie să te temi nici de groaza din timpul nopţii, nici de săgeata care zboară ziua, 6. nici de ciuma care umblă în întuneric, nici de molima care bântuie ziua în amiaza mare. 7. O mie să cadă alături de tine, şi zece mii la dreapta ta, dar de tine nu se va apropia. 8. Doar vei privi cu ochii şi vei vedea răsplătirea celor răi. 9. Pentru că zici: „Domnul este locul meu de adăpost!” şi faci din Cel Preaînalt turnul tău de scăpare, 10. de aceea nicio nenorocire nu te va ajunge, nicio urgie nu se va apropia de cortul tău. 11. Căci El va porunci îngerilor Săi să te păzească în toate căile tale; 12. şi ei te vor duce pe mâini, ca nu cumva să-ţi loveşti piciorul de vreo piatră. 13. Vei păşi peste lei şi peste năpârci şi vei călca peste pui de lei şi peste şerpi. – 14. „Fiindcă Mă iubeşte – zice Domnul – de aceea îl voi izbăvi; îl voi ocroti, căci cunoaşte Numele Meu. 15. Când Mă va chema, îi voi răspunde; voi fi cu el în strâmtorare, îl voi izbăvi şi-l voi proslăvi. 16. Îl voi sătura cu viaţă lungă şi-i voi arăta mântuirea Mea.” Cursuri pentru sănătate spirituală pe SOLASCRIPTURA.RO
